Modul de calcul al impozitelor locale pentru cladiri – in functie de destinatia acestora- inca nu a fost stabilit cu exactitate, fiind in discutie cazul imobilelor cu destinatie mixta unde exista doua scenarii de calcul: principiul proportionalitatii si cel al preponderentei, a explicat Mihaela Mitroi, seful departamentului de Consultanta Fiscala al PwC, intr-o discutie online cu cititorii HotNews.ro. „Speram ca de la 1 ianuarie sa se reduca CAS, sa avem legislatie pentru holdinguri si TVA la incasare optional”, a mai precizat ea.

Mihaela Mitroi, partener PwCFoto: Hotnews
  • Exista discutii cu privire impozitul pe cladiri dupa destinatie. Se va calcula dupa principiul preponderentei sau dupa ce al proportionalitatii?

Legat de impozitul local, sunt discutii cu privire la calculul acestora in functie de destinatia respectivului imobil.- daca este destinatie rezidentiala sau ne-rezidentiala. In aceasta situatie nu mai conteaza daca esti persoana fizica sau juridica, conteaza doar destinatia imobilului, a explicat Mitroi. Nu stiu daca se va concretiza intr-un proiect de lege sau de Ordonanta de la 1 ianuarie 2014, a mai adaugat partenerul PwC, intrucat exista discutii cu privire la modul de alocare a imobilelor cu folosinta mixta- si rezidential si nerezidential. Este cazul firmelor cu sediul inapartamentde exemplu. „Daca ne uitam la tarile din jur, veti vedea ca fiecare dintre tarile care au introdus impozitarea in functie de destinatie au moduri diferite de alocare. Cehia foloseste principiul preponderentei (care este utilizarea preponderenta) in timp ce Polonia utilizeaza principiul proportionalitatii. Mai este o problema, legata de baza de impunere: va fi valoarea de piata sau suprafata in metri patrati? Atat Cehia cat si Polonia folosesc, din cate stiu eu, suprafata in metri patrati ca baza de impozitare”, a mai spus Mitroi.

In privinta noilor taxe care ar urma sa se aplice din 2014, consultantul fiscal spune ca in principiu raman aceleasi taxe care se aplica si acum. „Ceea ce ne dorim este ca contributia de asigurari de sanatate sa fie plafonata. Am spus-o de nenumarate ori, speram sa se gaseasca o solutie fiscala astfel incat plafonarea sa fie introdusa pentru toti contribuabilii, respectand si principiul solidaritatii. Sunt tari care au introdus plafonarea pentru contributii de sanatate- Slovacia-aprox 2300 eur, Cehia, Germania , Bulgaria (intre 1000 si 5000 de euro plafonul)”, a mai precizat in cadrul intalnirii online consultantul fiscal.

  • E mai mult decat firesc ca sistemul TVA la incasare sa devina optional si sper sa se aplice de la 1 ianuarie 2014

Potrivit acesteia, Romania ar trebui sa revina cat de repede posibil la sistemul optional al TVA la incasare. „Sunt o persoana care militeaza de multe luni ca acest sistem al TVA la incasare sa devina optional. Stiti ca a fost introdus cu scopul de a sustine IMM-urile.Insa, acest sistem a adus cateva probleme: costuri de administrare cu sistemele informatice, destul de mari. Daca va amintiti, la inceputul anului au fost cateva companii mari care au spus ca vor deselecta companiile mici care utilizau acest sistem. Au mai fost probleme informatice- in cazul in care sistemele IT nu au fost adaptate corespunzator. De asemenea, s-au intalnit fluxuri negative de numerar pentru companiile mari ca urmare a adoptarii acestui sistem”, explica Mitroi, care da exemplul Italiei. „Una din tarile membre UE care a introdus acest sistem al TVA obligatoriu a fost Italia. Ei bine, dupa un an sau doi si ei au fost nevoiti sa renunte la obligativitate tocmai din motivele de mai sus. Cred ca e mai mult decat firesc ca sistemul TVA la incasare sa devina optional si sper sa se aplice de la 1 ianuarie 2014”, puncteaza ea.

Cu privire la plata contributiilor pentru sanatate in cazul nerezidentilor, Mihaela Mitroi spune ca lucrurile necesita o clarificare din partea Finantelor. „Nu stiu daca cei care au elaborat aceasta prevedere legala s-au gandit la ea. Parerea mea e ca cel putin la nivelul UE exista un Regulament care ar trebui sa permita nerezidentilor sa nu plateasca aceasta contributie daca sunt asigurati in statul in care sunt rezidenti. Voi ridica aceasta problema la nivelul Ministerului de Finante pentru a obtine clarificari”,precizeaza partenerul PwC.

  • A avea o legislatie de tip holding e mai mult decat normal intrucat tarile din UE nu sunt paradisuri fiscale

Nu in ultimul rand, expertul fiscal mai spune ca introducerea legislatiei holdingului ar fi un alt element esential. „Sustin introducerea legislatiei holdingului mai bine de 8 ani de zile. Observam ca grupurile romanesti de companii cauta solutii pentru a-si putea imbunatati modul de operare in cadrul grupului, atata timp cat in Romania nu exista nici legislatia de tip holding si nici o veritabila consolidare fiscala. A avea o legislatie de tip holding e mai mult decat normal intrucat tarile din UE nu sunt paradisuri fiscale, ele avand o cota de impunere foarte mare. Spre exemplu- Olanda 25%, Luxemburg- 29,2%, UK-23%. Daca am implementa aceasta legislatie pe care atat eu cat si mediul de afaceri o sustinem, am putea incuraja atat firmele romanesti cat si pe cele straine sa investeasca aici. Ce inseamna o legislatie de tip holding? Nu inseamna o lege de sine statatoare, cum din punctul meu de vedere gresit s-a interpretat. Inseamna introducerea in Codul Fiscal a unor prevederi care sa incurajeze infiintarea acestor companii in Romania. Aceste prevederi spun ca dividendele transmise de catre o subsidiara, companiei mama, nu sunt impozitate in anumite conditii. De asemenea, castigurile de cpaital pe care compania mama (holding) le realizeaza ca urmare a vanzarii subsidiarei, nu sunt impozitate in anumite conditii. Asta inseamna ca compania mama(holdingul) poate folosi sumele de bani rezultate din dividende sau castiguri de capital pentru reinvestire. Practic, sunt incurajate investitiile”, conchide Mihaela Mitroi.

Nota redactiei: Mihaela Mitroi a preluat de la 1 iulie 2013 conducerea Departamentului de Consultanta Fiscala si Juridica al PwC Romania, inlocuindu-l in aceasta functie pe Peter de Ruiter. Mihaela Mitroi coordoneaza de asemenea activitatile de consultanta fiscala si juridica ale PwC din Europa de Sud-Est, incluzand Moldova, Bulgaria, Macedonia, Serbia, Albania si Bosnia.