Riscurile provenind din pozitia bilantiera a populatiei au evoluat echilibrat,dar evolutiile nu s-au manifestat uniform, categoriile cu venituri mici si foarte mici inregistrand o inrautatire a pozitiei bilantiere, se arata in Raportul asupra stabilitatii publicat luni de institutia condusa de Mugur Isarescu. Capacitatea romanilor de a-si achita ratele la banci a continuat sa se reduca, dar intr-un ritm mai lent, iar perspectivele sunt mixte, se mai spune in Raport.

Gradul de indatorare a populatiei se mentine la un nivel relativ ridicat, dupa ce in anii anteriori crizei a urmat un proces rapid de convergenta catre valorile din zona euro. Pe langa indicatorii de nivel, comparatiile regionale privind indatorarea populatiei trebuie sa tina cont de caracteristicile structurale care se manifesta in Romania.

In primul rand, din punct de vedere al numarului gospodariilor afectate, gradul de supraindatorare a populatiei Romaniei este mai pronuntat comparativ cu media UE.

Majoritatea tarilor din UE au inregistrat o crestere a numarului gospodariilor supraindatorate, in special dupa declansarea crizei financiare, evidentiind faptul ca standardele de creditare ale bancilor din UE in perioada dinaintea crizei nu au fost suficient de prudente pentru a capta riscul unor evolutii macroeconomice adverse pronuntate si manifestate simultan. De altfel, peste 90 la suta dintre respondenti au indicat factorii macroeconomici ca fiind determinantii principali pentru aparitia supraindatorarii.

  • Primul risc: somajul

Intre acesti factori, somajul este cel mai important, urmat de nivelul salariilor, modificarea ratelor de dobanda si a cursului de schimb. Banca Nationala a Romaniei a implementat incepand cu luna august 2008 noi cerinte prudentiale prin care sa se asigure ex ante ca debitorii pot face fata unor evolutii nefavorabile privind rata dobanzii si cursul de schimb, iar incepand cu anul 2011 cerintele s-au extins pentru a surprinde si riscul de diminuare a venitului disponibil.

  • Al doilea risc: ponderea ratelor in venituri

In al doilea rand, ponderea serviciului datoriei in venitul brut lunar al gospodariilor populatiei se situeaza in Romania la niveluri relativ ridicate comparativ cu situatia aferenta altor tari europene. Un determinant important al acestei situatii l-a reprezentat diferentialul intre rata dobanzii in moneda nationala comparativ cu moneda unica europeana, diferential care a inregistrat o reducere semnificativa in ultima perioada. In aceeasi directie a unui diferential superior al ratei dobanzii contribuie si ponderea mare a creditului de consum in totalul creditului acordat populatiei (54% in Romania, fata de 27% in zona euro, in iunie 2013), credit care este in general acordat la rate de dobanda mai mari decat creditul imobiliar.

Daca nu se ia in considerare influenta ratei dobanzii, ci se calculeaza gradul de indatorare utilizand doar nivelul datoriei in stoc (principalul), atunci valorile privind indatorarea in Romania devin comparabile sau chiar mai mici decat cele din zona euro (de exemplu, ponderea creditului bancar acordat populatiei in PIB este de 17,2%, fata de 55,1% media din zona euro, in iunie 2013).

Decizia Bancii Nationale a Romaniei de reducere a ratei dobanzii de politica monetara (de la 5,25 la suta la data publicarii Raportului anterior, la 4,25 la suta in septembrie 2013) ar trebui sa contribuie, in special, la scaderea ratelor de dobanda aplicate inclusiv finantarii noi acordate populatiei (si implicit la diminuarea serviciului datoriei si a indatorarii acesteia), avand in vedere ponderea importanta a creditelor acordate cu rata variabila a dobanzii.

  • Riscul numarul 3: ponderea cheltuielilor satisfacerea in principal a nevoilor de baza este semnificativ mai mare in Romania

In al treilea rand, ponderea cheltuielilor banesti de consum pentru satisfacerea in principal a nevoilor de baza, respectiv achizitionarea de alimente este semnificativ mai mare in cazul populatiei Romaniei comparativ cu media UE (44,2% fata de 16,8% in anul 2005; in martie 2013, valoarea pentru Romania s-a redus la 35%). In aceasta situatie, aparitia unor evolutii nefavorabile privind rata dobanzii sau cursul de schimb poate fi gestionata cu mai mare dificultate in conditiile existentei unor constrangeri asupra veniturilor disponibile si ale unei cresteri doar treptate a economisirilor

  • Riscul numarul 4: debitorii din Romania cu venituri reduse au o pondere relativ importanta in portofoliul bancilor

In al patrulea rand, debitorii din Romania cu venituri reduse au o pondere relativ importanta in portofoliul bancilor. Acest tip de debitori, din cauza gradului ridicat de indatorare, este cel mai expus evolutiilor nefavorabile privind rata dobanzii si cursul de schimb Debitorii cu un venit net care este inferior salariului minim pe economie prezinta cel mai mare grad de indatorare (62%, fata de 37% pe total economie, valori mediane in iunie 2013), si cea mai mare asimetrie a gradului de indatorare, iar tendinta este de deteriorare mai accentuata comparativ cu celelalte clase de venit.

In general, persoanele cu venituri reduse sunt cele mai susceptibile a avea probleme in rambursarea la timp a obligatiilor financiare. In Romania, debitorii cu venituri nete lunare mai mici decat media pe economie reclama o atentie deosebita din perspectiva managementului riscului. Atat pentru creditele de consum, cat si pentru cele ipotecare, gradul de indatorare a debitorilor neperformanti cu venituri nete lunare mai mici decat media pe economie este superior celui aferent totalului debitorilor neperformanti. Acest grad de indatorare mai ridicat este strans corelat cu o rata a neperformantei superioara pentru categoriile de venit inferioare mediei.

  • Riscul numarul 5: structura pe monede a indatorarii amplifica vulnerabilitatea populatiei in cazul deprecierii leului

In al cincilea rand, structura pe monede a indatorarii amplifica vulnerabilitatea sectorului populatiei in cazul manifestarii unor evolutii nefavorabile privind cursul de schimb. Ponderea datoriilor financiare in valuta, desi este in usoara scadere, continua sa ramana la un nivel ridicat (67% din total in iulie 2013). Noile masuri privind creditarea in valuta implementate de catre Banca Nationala a Romaniei din anul 2011 si armonizate in anul 2012 cu recomandarile la nivelul UE ale CERS, precum si tendinta bancilor de a-si schimba strategiile de creditare in sensul unei evolutii mai echilibrate pe monede a creditelor noi, au condus la o diminuare a ponderii fluxului de credite nou acordate in valuta in totalul fluxului de credite noi (47% in intervalul ianuarie 2012 - iulie 2013, fata de 56%, in intervalul ianuarie 2011 - iulie 2012). Creditele imobiliare au fost in continuare acordate de banci in proportie covarsitoare in valuta (90% din credite imobiliare, ianuarie 2012- iulie 2013). Potentialul de amplificare a riscurilor pentru aceste credite imobiliare in valuta este mare avand in vedere ca sunt acordate pe scadente foarte lungi, iar probabilitatea de crestere a ratelor de dobanda pana la scadenta creditului este mare.

  • Riscul numarul 6: indatorarea ramane relativ ampla la nivelul populatiei Romaniei, iar datoria este contractata in general pe un orizont lung de timp

In al saselea rand, indatorarea ramane relativ ampla la nivelul populatiei Romaniei, iar datoria este contractata in general pe un orizont lung de timp:

  • numarul persoanelor indatorate la banci si IFN este de 4,31 milioane (in iunie 2013), reprezentand 43% din populatia activa
  • durata medie a creditului este de 21 de ani pentru expunerile garantate cu ipoteci, respectiv de 6 ani pentru cele de consum negarantate cu ipoteci
  • valoarea indatorarii de la banci si IFN autohtone (incluzand si creditele externalizate) este importanta (115,3 miliarde lei in iunie 2013, in scadere de la 116,5 miliarde lei in decembrie 2011). Ca imagine de ansamblu, cererea din partea populatiei de credite atat pentru consum, cat si pentru nevoi imobiliare, a scazut usor in perioada decembrie 2011 - iunie 2013, in linie cu evolutiile in privinta procesului de dezintermediere financiara care se manifesta in UE148.