Chinezii au un excedent comercial de zeci de miliarde de dolari. Luna octombrie a fost o mare dezamagire, ei anuntand ca excedentul le scazuse la numai 13,5 miliarde de dolari (semestru/semestru), cadere de 45% ca sa va dati seama. Imaginati-va ca luna de luna va intra pe card bani mult mai multi decat cheltuiti. OK, va faceti rezerve, cumparati aur si tot va mai raman. Ce faceti cu ei? Va luati o casa sau va deschideti un business. Cu alte cuvinte, investiti. Asta fac si chinezii. Nu de iubire de economia romaneasca ci de nevoie si de teama, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Intermezzo:

  • In 7 septembrie 2010, un vas chinez s-a ciocnit cu o nava de patrulare japoneză langa un  grup de insule aflat in larg. Căpitanul vasului chinez a fost luat în custodie de către patrula japoneza. China a protestat furioasa cerând eliberarea căpitanul și prezentarea unor scuze “complete” din partea Japoniei. Intrucat nu le-au primit, China nu a declarat razboi de infanterie, ci a stopat exporturile de asa-numite pamanturi rare catre Japonia. Dupa o saptamana,  vazand ca producatorii locali nu mai au ce lucra si ca urma sa urce amenintator somajul, Japonia a decis sa « miste » putin cursul. Yenul a scazut circa 3 la sută în trei zile fata de yuanul Chinei. Efectul a fost mai mult decat scontat: scuzele au sosit oficial, capitanul a fost eliberat, iar in final economiile celor doua state si-au reluat comertul bilateral.

Sa revenim:

  • Dolarul american si-a pastrat valoarea in criza, moneda fiind considerata valoare de refugiu si de acumulare de rezerve valutare. Cearta din Europa ii face pe investitori sa inlocuiasca euro cu usd. Uitati-va putin la legaturile dintre China si tarile exportatoare de petrol.
  • Cand China vrea sa-si stabilizeze cursul monedei proprii (si asta se intampla de cate ori are un excedent comercial cu SUA care nu e compensat de un flux financiar dinspre chinezi spre americani), banca centrala cumpara active in dolari. Adica acumuleaza rezerve de schimb in moneda americana. Toata lumea castiga: China evita astfel franarea productiei (datorate pierderii de competitivitate suferite in perioadele de apreciere a monedelor proprii in fata dolarului); tarile din Orientul Mijlociu (producatorii de petrol) isi mentin astfel valoarea veniturilor din petrol, iar de cealalta parte, SUA isi poate finanta linistita la dobanzi “calme” deficitele.
  • Economiile europene lovite de criza nu se mai uita doar catre FMI cand vine vorba de foamea de bani. Nu spun ca asta e in mod necesar un lucru bun, ci ca nu e de mirare ca el se petrece. FMI cere in schimbul banilor aplicarea unor masuri destul de dificile din punct de vedere social, in timp ce banii chinezilor vin tot la dobanzi mici dar fara constrangeri de politici fiscale.
  • China a acordat intr-un singur an circa 120 de miliarde de dolari imprumuturi
  • In SUA, din fiecare dolar cheltuit de administratia Obama, circa 30 de cenţi sunt împrumutaţi iar o mare parte din împrumut vine din China.
  • Comparată cu situatia americanilor, cea a chinezilor este infinit mai relaxata, desi politica lor monetară este supersofisticată. Chinezii nu împrumută ci economisesc şi o fac cu o dăruire asemănătoare aceleia cu care americanii cheltuiesc. Un chinez obişnuit îşi pune 40 la sută din salariu într-un cont din bancă, în timp ce un american obşinuit economiseşte cel mult trei procente.
  • Desi nu are nevoie să împrumute bani, China emite obligaţiuni guvernamentale în afară. Multe state, printre care Brazilia, India sau Rusia, se bucură însă să aibă o alternativă la piaţa americană de obligaţiuni. Ele cumpără obligaţiuni chinezeşti iar chinezii folosesc banii aceştia pentru a cumpăra obligaţiuni ruseşti, indiene şi braziliene. Acest lucru a creat un circuit monetar paralel cu dolarul, ceea ce nu va înlocui dolarul ca valută globală în viitorul apropiat, însă va ajuta la pregătirea terenului pentru asta. Va deveni in viitor China, un al doilea FMI?

China investeste masiv pe toate continentele. Au bani si daca stau cu ei la ciorap li se devalorizeaza. Cum FED prevede o oarecare inflatie, rezervele valutare denominate in dolari ale Chinei se vor deprecia. Valoarea reala a lor va scadea si, daca SUA nu inceteaza cu QE-urile, chinezii isi vor recupera pierderile cand voi avea eu ochii lui Liz Taylor.

Drept pentru care China se duce prin lume si arunca cu bani. Dar asta nu de azi de ieri. Francezii si acum au o datorie de pe la 1905, nerambursata inca. In Camerun, China s-a dus si a facut lucrari de infrastructura, alimentare cu apa samd. Le-au facturat dar nu le-au mai incasat, ca poporul camerunez frate nu a avut cash disponibil. Asa ca prin 2007, in timpul unei vizite a presedintelui chinez in Camerun, premierul de atunci -Jintao – le-a sters datoriile cu totul.

Ai zice ca asta-i viata, uneori mai pierzi iar alteori castigi, dar in 2011 China a imprumutat iarasi Camerunul. Peste cativa ani, cand imprumuturile o sa creasca in volum, un alt presedinte va veni sa stearga cu pixul..

In total, datoriile a 33 de tari din Africa au fost sterse (write off, pour les connaiseurs) de China. Suma totala se ridica la circa 10 miliarde de dolari.

China creste cu viteza lui Fat Frumos, dar aceasta crestere isi are costurile ei pe care doar chinezii micuti de azi le vor cunoaste, atunci cand se vor face mari.

  • Imi povestea cineva care a fost recent pe la ei ca in localitati de provincie (un fel de Falticeni al lor) gasesti hoteluri locale la fel de luxoase ca Sheratoanele. In tot acest timp, China ramane una din tarile cele mai poluate. Despaduririle si desertificarea au inceput sa ridice probleme. Ponderea comertului in PIB-60%. Cea a exporturilor- 30%. Anul trecut au produs de pilda 20 milioane de masini. Daca nu isi vor revizui politicile macro, mai ales pe cele din zona pietei muncii, China se va sufoca sub gramada de bani.

Ca sa rezum, pentru a nu-si vedea banii obtinuti din excedente risipindu-se prin depreciere, China se vede nevoita ori sa isi mute rezervele in alte valute ori sa imprumute bani, sa stearga datoriile si pe urma sa imprumute iar.

Ca sa raspund la intrebarea din titlu: da, se poate si dragoste cu de-a sila!

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa.