Un leu care ar putea fi indirect sustinut impotriva unei deprecieri consistente, un apel catre banci de a utiliza banii lasati in piata pentru creditare si un semnal de alarma privind riscurile pe care un an electoral le poate aduce economiei- acestea au fost mesajele transmise miercuri de Guvernatorul Isarescu intr-un briefing de presa transmis LIVE de HotNews.ro. BNR a lasat in piata circa un miliard de euro pentru ca bancile sa dea imprumuturi si sa isi achite mai usor datoriile catre bancile -mama.

Mugur IsarescuFoto: AGERPRES

Vezi mai jos interventia de miercuri a lui Mugur Isarescu:

"In mod normal ar trebui sa se duca (rezervele minime obligatorii in lei eliberate -n.r.) spre deprecierea monedei, dar eu ma tem ca nu o sa se intample. Si cand spun ca nu ma tem chiar nu vorbesc aiurea. Si utilizarea excesiva a cuvantului depreciere, trebuie interpretata putin. De la 4,45 lei/euro, nivelul cu care se obisnuise publicul, ca dorit, preferat la televizor, la 4,5 este in jur de 1%. Pai si pana in timpul etalonului aurului o astfel de miscare era normala", a spus Isarescu la conferinta de prezentare a primelor decizii de politica monetara din 2014.

El a continuat mesajul din toamna anului trecut, cand a anuntat ca BNR va avea o politica mai laxa in privinta cursului de schimb, in sensul ca interventiile pe canalul direct sau prin piata monetara se vor face intr-un interval de variatie mult mai larg decat in trecut.

"Oricum, fara sa semnifice niciun nivel de interventie sau de alta natura, intre 4,40-4,5 sunt 2%, cu mult sub 5% zona de echilibru, pe care o reconfirm acum. Intr-un cuvant, sa lasam cursul sa-si faca datoria, pentru ca el are un rol economic", a completat Isarescu la conferinta de miercuri.

Potrivit guvernatorului BNR, prin reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii vor fi eliberate catre banci circa 500 de milioane de euro si 4 miliarde de lei.

Bancile au redus dobanzile la depozite in special pentru termene scurte, dar ratele pentru economiile pe termen mai lung au ramas atractive fata de ce se intampla in acest moment pe piata mondiala, unde se platesc dobanzi de 0,5% pe an, a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. "Avem o anumita grija si semnalele noastre au fost ca bancile sa nu se repeada sa reduca rapid ratele de dobanda la economisirile in lei. Nu pot sa spun ca ne-au ascultat. A fost un mesaj mai degraba. Le-am spus sa-si pastreze surse cat mai stabile, in conditiile in care am anuntat ca stimulam creditarea in moneda nationala", a explicat Isarescu la conferinta de prezentare a deciziilor de politica monetara.

El a completat insa ca bancile s-au grabit sa reduca dobanzile in special la depozitele mai scurte, iar la termene mai lungi au mentinut dobanzi atractive.

"Cand spun atractive ma refer prin comparatie cu ce se intampla in lume (...) Aceasta este lumea in care traim, lume de represiune financiara masiva", a explicat Isarescu.

Consiliul de Administratie al BNR a decis miercuri sa reduca rata dobanzii de politica monetara de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum si ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%.

  • Sinca, BCR: Decizia BNR a surprins prin amploarea sa - o relaxare a politici monetare pe trei planuri

"Decizia de astazi a BNR a surprins prin amploarea sa - o relaxare a politici monetare pe trei planuri, respective

Florin Eugen Sinca- BCR

Florin Eugen Sinca- BCR

Foto: Hotnews

prin diminuarea dobanzii de politica monetara, a rezervelor minime pentru lei si a celor pentru valuta. Estimarile noastre arata ca reducerea rezervelor pentru lei va elibera in piata aproximativ 3.5 miliarde RON iar a celor pentru valuta 400 milioane euro. Situarea inflatiei in apropierea nivelului de 1,5% din decembrie 2013 pana in iunie 2014, contractia creditului in valuta si cresterea minora a creditului in lei sunt principalele motive ale deciziei de astazi a BNR, in opinia noastra. In continuare ne asteptam la reducerea dobanzii de politica monetara la 3,5% in T1 2014 si la diminuarea rezervelor minime pentru lei la 8%, in doi pasi", a explicat pentru HotNews.ro Eugen Sinca, economistul sef al BCR.

In opinia lui Sinca, creditarea ar putea accelera in urmatoarele trimestre, ajutata de componenta de lei unde s-au vazut deja reduceri ale dobanzilor. "In acelasi timp, economia are nevoie de un numar suficient de mare de proiecte noi care sa fie finantate de catre banci, iar aici am putea vorbi despre constructia de autostrazi, de noi fabrici in industria prelucratoare sau de achizitia de echipamente noi in agricultura in cazul fermelor medii si mari. Repornirea creditarii va fi axata pe zonele care primesc cofinantari din partea fondurilor europene, care se adreseaza cererii de pe piete externe cu crestere solida (piata americana, de exemplu) sau acelor segmente ale pietei interne unde oferta din prezent este nesatisfacatoare (industria alimentara, servicii de turism)", conchide Sinca.

  • Dumitru, Raiffeisen: Relaxarea dinspre BNR ajuta, dar nu rezolva problema creditarii

La randul lui, economistul sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru, a declarat pentru Agerpres ca deciziile luate

Ionut Dumitru

Ionut Dumitru

Foto: HotNews.ro

miercuri de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei privind reducerea dobanzii de politica monetara si a rezervelor minime obligatorii ajuta la reluarea creditarii, insa nu rezolva in totalitate problema, care este mult mai complexa. "In esenta, ne asteptam ca aceste masuri sa duca la reducerea dobanzilor, care deja sunt la un nivel foarte scazut pe piata interbancara. Fara indoiala ca aceste decizii ale BNR ajuta la reluarea creditarii, insa nu rezolva problema, care este mult mai complexa. Problema reluarii creditarii nu este tocmai cea de costuri, ci este in principal legata de cerere. La dobanzi suntem competitivi, dar, cu toate acestea, creditarea nu creste", a precizat Dumitru. Potrivit acestuia, populatia are un grad mare de indatorare in acest moment.

"Singurul credit care mai da un impuls este Prima Casa, iar, in rest, creditul de consum va continua sa scada. In ceea ce priveste companiile, cifrele financiare sunt slabe si multe au pierderi, prin urmare nu se califica pentru a fi capabile sa ia un credit", a mai spus economistul-sef al Raiffeisen Bank.

  • Libocor, BRD-GSG: Efectele asupra creditarii vor aparea cu o oarecare intarziere, probabil 3 - 6 luni, insa cred ca vor fi moderate

Lichiditatea eliberata ca urmare a reducerii rezervelor minime obligatorii va echivala cu un miliard de euro, insa

Florian Libocor, BRD-GSG

Florian Libocor, BRD-GSG

Foto: Agerpres

efectele deciziilor BNR asupra creditarii vor fi moderate si vor aparea cu o intarziere de 3 - 6 luni", a declarat miercuri, pentru Agerpres, economistul-sef al BRD, Florian Libocor.

"Probabil ca lichiditatea eliberata ca urmare a reducerii ratelor rezervelor minime obligatorii va fi in echivalentul a circa un miliard de euro. Asta ar putea ajuta la consolidarea necesarului de capital acolo unde este cazul, adica nu atat acolo unde este necesar, cat acolo unde existau depozite", a sustinut Libocor.

Potrivit acestuia, deciziile luate miercuri de conducerea BNR vor avea efecte moderate asupra creditarii, iar acestea vor aparea cu o intarziere de cateva luni.

"Efectele asupra creditarii vor aparea cu o oarecare intarziere, probabil 3 - 6 luni, insa cred ca vor fi moderate, deoarece problema creditarii continua sa fie preponderent de natura cererii solvabile chiar daca exista si aspecte de natura unei oferte neajustate la contextul pietei", considera Libocor.

El a adaugat ca este de asteptat o reducere mai vizibila a ecartului dintre dobanzile active si cele pasive.

"Lucrurile vor continua sa se normalizeze, insa procesul va continua sa fie unul moderat si strans corelat cu acela de refacere sau recastigare a ceea ce numim incredere. Altfel nu cred ca se poate", a conchis reprezentantul BRD.

Consiliul de Administratie al BNR a decis miercuri sa reduca rata dobanzii de politica monetara de la 4% la 3,75% pe an, un nou minim istoric, precum si ratele rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12% si ratele rezervelor minime obligatorii la valuta de la 20% la 18%.