Finantele intentioneaza sa modifice Conventia semnata cu Eximbank, pretinzand bancii de stat sa plateasca dobanzi pentru banii pe care Statul i-i pune la dispozitie, se arata intr-un proiect postat luni seara pe pagina Ministerului de Finante. Principalele surse pentru finantarea activitatii EximBank sunt capitalurile proprii si fondurile statului puse temporar la dispozitia bancii. Spre deosebire de celelalte banci comerciale, EximBank nu atrage depozite de la populaţie, lipsa acestei surse de finantare fiind inlocuita de utilizarea banilor pusi la dispozitie de Stat.

Ce se va schimba:

• banii statului pusi la dispozitia EXIMBANK vor fi remunerati la media randamentelor de vanzare si cumparare a titlurilor de stat de tip benchmark la 1 an, publicata de Banca Nationala a Romaniei, fara corelare cu riscul sau randamentul plasamentelor efectiv efectuate;

• se va trece la corelarea randamentului obtinut pentru fondurile statului plasate la EXIM cu costul finantarii datoriei publice;

• va fi eliminat riscului de rata a dobanzii, remuneratia primita de bugetul statului fiind legata de evolutia costului de finantare si nu de randamentele existente in piata la momentul efectuarii plasamentului;

• va fi simplificata metodologia utilizarii banilor evitandu-se corelarea veniturilor la bugetul statului cu calitatea actului decizional in ceea ce priveste plasamentul sumelor temporar disponibile;

• EXIMBANK va putea investi si actiona pentru sustinerea firmelor si prin alte produse existente pe piata bancara, in functie de randamentul si riscurile asteptate;

Prin aceasta noua strategie, EximBank isi poate spori sustinerea pentru proiecte de dezvoltare, modernizare, retehnologizare si pentru cresterea competitivitatii, ale operatorilor economici care au un rol important in dezvoltarea sustenabila a economiei romanesti si, totodata, ar putea sprijini atragerea si utilizarea fondurilor europene aflate la dispozitia Romaniei, se arata in Nota de Fundamentare care insoteste proiectul.

Una din modalitatile de obtinere de venituri suplimentare este corelarea prevederilor contractuale ale conventiei dintre MFP si Eximbank cu termenele reale in care fondurile statului raman la dispozitia bancii pentru sustinerea angajamentelor de garantare, finantare si asigurare emise in numele si in contul statului roman. O astfel de corelare presupune

introducerea de clauze contractuale referitoare la sumele estimate a se mentine la dispozitia EximBank pe perioadele determinate de timp ce permit aplicarea unei rate a rezervei minime obligatorii de 0%, fara posibilitate de rambursare sau transfer anticipat.

• Urmare analizei interne efectuate la sfarsitul anului 2013 in ceea ce priveste angajamentele existente in sold sau asteptate a fi emise in urmatoarele exercitii financiare, s-a concluzionat ca suma asteptata a fi mentinuta in mod constant in conturile EximBank, pe un orizont de timp de 5 ani, este de circa 1,4 miliarde lei, suma necesara pentru suportul angajamentelor emise in numele si in contul statului roman. Nivelul 0% al rezervei minime obligatorii in cazul sumei de 1,400,000,000 lei, va conduce, prin eliberarea din rezerva minima a 15% din totalul fondurilor cu scadenta reziduala mai mare de 2 ani si crearea conditiilor pentru plasarea sumei eliberate in active cu o dobanda superioara, estimata la media de tip benchmark a randamentelor de vanzare si cumparare a titlurilor de stat cu scadenta la un an, la obtinerea unui diferential de dobanda de 2.31%. Totodata se preconizeaza o suplimentare a veniturilor in favoarea statului in valoare de aproximativ 4.85 milioane lei anual, venituri care  se reflecta in executia bugetului de stat si contribuie la diminuarea deficitului bugetar.

Situatia actuala:

Modalitatea curenta de remunerare a utilizarii banilor Statului genereaza o serie de inconveniente atat pentru EXIMBANK, cat si pentru statul roman, se arata in Nota de Fundamentare care insoteste proiectul. Acestea sunt:

• transferul riscului de rata a dobanzii catre statul roman, generand impredictibilitatea veniturilor la bugetul statului, precum si volatilitatea crescuta in cadrul sau de la un exercitiu bugetar la altul;

• in conditiile unui mediu bancar dinamic, in care randamentul plasamentelor inregistreaza volatilitati importante de la o zi la alta sau chiar in interiorul aceleasi zile, alegerea celui mai profitabil plasament pentru fondurile statului este greu, daca nu imposibil, a fi realizata si demonstrata, cu implicatii asupra transparentei procesului decizional;
  

• utilizarea finantarii exclusiv pentru anumite categorii de produse bancare obstructioneaza investitiile in anumite instrumente financiare emise de operatori economici cu rol important in dezvoltarea economiei nationale, investitii posibil profitabile bancii, respectiv statului roman prin distributie de dividende (de ex. achizitii de obligatiuni corporative, tranzactii swap etc.);

• corelarea sursei de finantare cu plasamentul efectuat genereaza necesitatea corelarii termenului de incasare a dobanzii la bugetul de stat cu termenul scadent de incasare de catre EximBank a dobanzii din plasamentul efectuat;

• Achizitia de obligatiuni guvernamentale cu prima sau discount fata de valoarea nominala determina diferente semnificative intre venitul realizat si cel nerealizat aferent plasamentului, fiind dificil de reconciliat, din punct de vedere administrativ, cuponul cu randamentul evidenta contabila separata pe fiecare contract/ instrument/ plasament financiar in functie de sursele de finantare ale acestora (sursa proprie Exim sau fiecare din cele 4 fonduri prevazute la articolul 10, Legea 96/2000) genereaza costuri operationale semnificative atat din punct de vedere informatic, cat si din punct de vedere al resurselor umane, cu impact final in nivelul dividendelor distribuite, respectiv nivelul veniturilor bugetare; practica bancara interna si internationala a consacrat metode diferite de remunerare a finantarii, atat rate de referinta gen fixinguri titluri de stat cat si rate gen ROBOR, EURIBOR, LIBOR, etc. corelate cuorizontul de timp aferent detinerilor;
  

• Potrivit Regulamentului BNR nr.6/24.08.2002 EximBank S.A. are obligatia de a plasa in contul curent deschis la Banca Nationala a Romaniei 15% din totalul fondurilor statului cu scadenţa reziduala mai mica de 2 ani, precum si 15% din totalul fondurilor cu scadenţa mai mare de 2 ani si cu clauze referitoare la rambursari, retrageri sau transferuri anticipate.

• Avand in vedere ca plasamentele in rezerva minima obligatorie sunt remunerate cu dobanzi inferioare ratei pietei, veniturile din fructificarea fondurilor statului temporar disponibile sunt diminuate pe cale de consecinta cu diferenta dintre rata dobanzii remunerata de BNR si rata dobanzii care ar putea fi obtinuta plasand fondurile statului in active cu un randament superior.
  

Finantele controleaza actionariatul a doua banci locale, EximBank si CEC Bank. Actualul ministru al Finantelor, Daniel Chitoiu a spus in decembrie ca intentioneaza sa il schimbe pe seful CEC Bank, Radu Ghetea, care se bucura de sustinerea BNR. Chitoiu spune ca CEC Bank nu și-a îndeplinit obiectivele și a propus introducerea unui sistem dualist.