Poveste reala: Intr-un sat dintr-un judet din Nord, rupt de civilizatie, cand e ziua de pensie este ales un cetatean de incredere caruia i se incredinteaza cardurile satenilor (pe care se lipeste si codul PIN) pentru a li se retrage drepturile banesti si a li se inmana ulterior. "Cel ales" ajunge in primul oras, scoate punga plina de carduri si le introduce rand pe rand in ATM. Fereasca Dumnezeu sa intarzie pensia intrucat va avea de dat explicatii vecinilor de ce i-a "mancat" 5 lei din pensie prin interogarea soldului. Aceasta este tara in care se incearca plafonarea platilor in numerar. Dar care e situatia in cifre? Cea macro, cum ar veni.

Circa 40 de milioane de plati cu carduri de debit numarase BNR la finele lunii septembrie 2013 si alte circa 8 milioane cu carti de credit. Desi pare mare, numarul pate fi considerat chiar foarte redus fata de media altor tari europene, tinand cont de numarul populatiei care detine asemenea instrumente de plata. A incuraja plata cu cardul poate parea o idee buna, daca excludem situatia Romaniei, unde jumatate din populatie locuieste la tara si nu are posibilitatea de a achita cumparaturile prin POS. Tot ca idee, numarul POS-urilor de la noi nu depaseste 128.000, adica un POS la doi kilometri patrati (in medie). Cine pierde si cine castiga din incurajarea platilor online: detinatorii de carduri, bancile sau vanzatorii de marfuri?

Contextul general

Potrivit unei anchete a Consiliului Concurentei, comisionul interbancar in sistemele VISA si MasterCard este de 1% si respectiv 1,2%, in timp ce in tari ca Belgia, Franta, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depaseste 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).

In cadrul acestei anchete au fost solicitate informatii de la 28 banci membre Visa/MasterCard, 22 agenti economici cu obiect de activitate in diverse domenii (hipermarketuri, supermarketuri, agentii de turism, restaurante), organizatiile Visa Europe si MasterCard.

Comisioanele interbancare sunt plati realizate intre bancile acceptante si bancile emitente pentru tranzactiile care presupun utilizarea cardurilor de plata.

In cazul tranzactiilor la POS, comisionul interbancar este platit de banca acceptanta (care detine POS-ul aflat la comerciant) catre banca emitenta a cardului si este suportat de catre comerciant si, indirect, de catre consumatori.

In conformitate cu regulile Visa si MasterCard, pana in 2011, comisioanele interbancare erau stabilite de bancile membre ale celor doua organizatii si era de 1%.

Comisionul interbancar in sistem MasterCard aplicabil in Romania (pentru cardul de debit cu chip) a crescut la 1,2%, nivel similar cu cel aplicabil in Grecia, in timp ce in tari ca Belgia, Franta, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia, Marea Britanie nivelul comisionului este intre 0,5% si 1%. In Polonia, comisionul interbancar aplicabil de MasterCard este de 1,4%.

In sistemul VISA, comsionul interbancar aplicabil in Romania, se stabileste de bancile din Romania si ramas la acelasi nivel de 1%.

Nivelul mediu al comisioanelor achitate de comercianti catre bancile acceptante este 1,78% si 2,4% din valoarea tranzactiei. Astfel, comisionul interbancar perceput de bancile din sistemul Visa si MasterCard influenteaza, intr-o proportie insemnata, nivelul comisioanelor de servicii percepute comerciantilor si, implicit, preturile finale ale produselor si serviciilor.

• Profitabilitatea sectorului cardurilor de plata

Analiza profitabilitatii efectuata de Consiliul Concurentei arata ca rata medie a profitului inregistrata in activitatea de emitere de carduri, in perioada 2009-2011, a fost intre 62,1% si 101,1%, pentru jumatate din bancile intervievate.

Totodata, studiul releva ca veniturile incasate de bancile emitente din comisioanele interbancare reprezinta intre 8,1% si 11,2% din totalul veniturilor din activitatea de emitere carduri.

In conditiile in care din veniturile totale au fost extrase veniturile din comisioanele interbancare, peste 50% dintre bancile intervievate au inregistrat o profitabilitate intre 49,0% si 79,0%.

Ca urmare, activitatea de emitere a cardurilor ramane profitabila, pentru un numar semnificativ de emitenti, chiar si in absenta comisionului interbancar.

Concluzia nr 1: bancile nu au de pierdut.

• Cum devine treaba, de fapt?

Pentru fiecare tranzactie comerciantul plateste bancii sale (banca acceptanta) o taxa numita taxa de serviciu, formata din comisionul interbancar, precum si alte costuri aferente serviciilor oferite de catre banca.

Comisioanele interbancare actioneaza ca un pret minim, determinand intr-o mare masura (70-80%) pretul platit de comercianti pentru acceptarea cardului care, la randul lor, il transfera catre consumatori.

La noi, nivelul comisioanelor interbancare a ramas neschimbat o perioada indelungata de timp in pofida modificarilor conditiilor de piata. Aceste niveluri ale comisioanelor interbancare au fost comune ambelor sisteme de carduri, Visa si Mastercard, precum si ambelor tipuri de carduri, desi cardurile de credit sunt mai scumpe decat cele de debit.

• Nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piata nationala a platilor cu carduri este rezultatul unui acord multilateral intre bancile care detineau circa 98% din piata interna a cardurilor, si prezinta urmatoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzactiile ATM, in care comisionul este platit de banca emitenta bancii achizitoare (proprietara ATM-ului), si 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) si 0,7% (petrol) pentru tranzactiile POS, in care comisionul este platit de banca achizitoare bancii emitente).

• Practica bancilor de stabilire, in mod uniform, a nivelului comisioanelor interbancare pentru ambele sisteme de carduri (Visa si MasterCard), poate conduce la o posibila restrangere a concurentei atat intre cele doua sisteme de carduri cat si intre bancile achizitoare, comisionul interbancar fiind o componenta importanta a comsioanelor de servicii la comercianti. Aceasta concluzie are in vedere si faptul ca, incepand cu anul 2012, dupa ce MasterCard a majorat nivelul comisioanelor interbancare aplicabil tranzactiilor nationale, bancile au transferat aceasta majorare in comisioanele percepute comerciantilor.

Prin urmare, stabilirea comisioanelor interbancare constituie un acord intre intreprinderi sau o decizie a unei asociatii de intreprinderi, care are ca obiect o posibila restrangere a concurentei, atat pe piata emiterii cat si pe cea a achizitionarii cardurilor de plata, in principal prin tratamentul comun al bancilor in ceea ce priveste cele doua sisteme de carduri. De altfel, regulile celor doua sisteme de carduri au permis bancilor stabilirea unor comisioane interbancare uniforme.

Incepand cu anul 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzactiilor nationale efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard, este stabilit de catre MasterCard si aplicat de bancile membre. In ceea ce priveste comisionul interbancar in sistemul Visa, aplicabil in Romania, acesta este stabilit la nivel national de catre bancile membre Visa.

In Romania comisioanele interbancare stabilite in sistemele Visa si MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa.

•  In prezent exista diferente intre comisioanele interbancare practicate de Visa si MasterCard. Ca o consecinta, in aceasta situatie, bancile emitente ar putea prefera sa isi transfere clientii de la Visa la MasterCard in vederea obtinerii unor comisioane mai mari de la bancile acceptante.

Nu va mirati, aceasta situatie a aparut in cazul Ungariei. In anul 2009, MasterCard si-a luat angajamentul in fata Comisiei Europene sa isi reduca comisionul interbancar la cardurile de debit de consum la 0,2% pentru tranzactiile transfrontaliere. Totusi, MasterCard nu si-a luat acest angajament si pentru Ungaria, fapt ce a facut ca aceste comisioane aplicabile cardurilor de debit sa fie mult mai mari de 0,2% (aproximativ 0,6%). Ca urmare, cele mai mari banci au transferat clientii lor de la Visa (care prin angajamente isi asumase plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit) la MasterCard, iar Visa a pierdut aproape toata cota de piata si chiar ia in considerare iesirea de pe piata din Ungaria.

Acest caz este o ilustrare perfecta de stimulente gresite. Bancile promoveaza cel mai scump card de credit si de debit, si sugereaza ca problemele de concurenta pe piata de plati cu cardul pot fi abordate numai prin legislatie, care va acoperi toti actorii si aspectele relevante pentru a nu denatura concurenta si pentru a crea conditii de concurenta echitabile.

Paranteza. In Polonia, nivelul ridicat al comisionului interbancar a impus adoptarea unei reglementari care prevede un nivel maxim de 0,5% pentru toate tipurile de carduri, reglementare intrand in vigoare la 1 ianuarie 2014. In Ungaria a fost adoptata legea care prevede plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cardurile de credit. Comisia Europeana a elaborat Proiectul de Regulament privind comisioanele interbancare pentru operatiunile de plata utilizand cardul care prevede ca, in prima faza, se vor plafona comisioanele interbancare pentru tranzactii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzactiei, pentru cardurile de debit si 0,3% pentru cele de credit, urmand ca in cea de-a doua faza a reglementarii (dupa 2 ani de la data intrarii in vigoare a reglementarii) plafonarea comisioanelor sa se aplice si operatiunilor nationale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.

Concluzie preliminara: Guvernul intinde o mana bancilor, un deget celor din mediu rural si o ridicare in umar comerciantilor.