In trimestrul IV 2013, numarul mediu de pensionari a fost de 5,393 milioane persoane, in scadere cu 62.000 fata de acelasi trimestru al anului precedent, a transmis vineri Statistica intr-un comunicat. Pensia medie lunara a fost in trimestrul IV 2013 de 811 lei, mai mare cu 3,2% fata de acelasi trimestru al anului precedent si cu 0,4% fata de trimestrul III 2013, se mai arata in document.

• Pensionarii de asigurari sociale detin ponderea majoritara (99,9%) in numarul total de pensionari. Pensionarii de asigurari sociale de stat reprezinta 87,0% in totalul celor de asigurari sociale.

• Pensia medie de asigurari sociale de stat a fost de 811 lei in trimestrul IV 2013, cu discrepante semnificative in profil teritorial, ecartul dintre valoarea minima si cea maxima depasind 350 de lei (650 lei in judetul Giurgiu fata de 1025 lei in Municipiul Bucuresti).
• Pe categorii de pensii, numarul pensionarilor pentru limita de varsta a fost preponderent (72,8%) in cadrul pensionarilor de asigurari sociale.

• Pensionarii cuprinsi in categoriile de pensii " anticipata si anticipata partial" au reprezentat 2,1%.ndicele pensiei medii reale pentru trimestrul IV 2013, fata de trimestrul precedent, calculat ca raport intre indicele pensiei nominale si indicele preturilor de consum a fost de 100,3%.

Numarul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (actual - indemnizatie sociala), in trimestrul IV 2013, a fost de 542.200 persoane, din care:

• 396.200 persoane din sistemul asigurarilor sociale de stat, reprezentand 8,5% din totalul pensionarilor din aceasta categorie;

• 146.000 persoane din randul pensionarilor proveniti din fostul sistem pentru agricultori, reprezentand 26,8% din totalul acestora.

Lipsa unor politici in domeniul familial si criza au adus natalitatea din Romania la cote foarte joase. Pe termen scurt, decizia familiilor de a renunta sa mai faca copii este de inteles: e greu sa le asiguri un trai decent, dar pe termen lung ne va afecta prin subtierea fortei de munca si implicit a numarului de contribuabili la sistemul de pensii. Trebuie adaugat ca in toata Europa (cu 2-3 exceptii) asistam la o tendinta similara.

Indicele de fertilitate a scazut in cincisprezece tari europene - din 22 studiate si comparabile - este concluzia Institutului de demografie din Viena. Tendinta este observabila mai ales in tarile din sudul zonei euro.

Criza are un impact direct asupra natalitatii, care scade brusc in Grecia (1,43 copii la o femeie), in Portugalia (1,35), in Spania (1,36) si in Irlanda (2,05). Fenomen ingrijorator in Grecia, numarul avorturilor a crescut cu 50% in 2011. In Portugalia, numarul de nasteri a scazut in 2012 la 90 000, cota cea mai mica din ultimii 60 de ani.

Pana in 2004, se nasteau mai multi copii in mediul rural. Din 2004, mediul urban este cel care genereaza un spor al natalitatii cel mai ridicat. E drept, trebuie luat in calcul si numarul comunelor devenite orase (care au "mutat"nou-nascutii din rural in urban) si in mica masura, migratia interna. Mai observam ceva: in perioada crizei, natalitatea a crescut, ceea ce ar putea parea surprinzator. Numai ca nu e asa.

• ulatia de 65 ani si peste va avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungand in 2060 sa reprezinte aproape 35% din populatie

Conform prognozei Comisiei Europene, proportia tinerilor (0-14 ani) va scadea in perioada 2010 - 2060 cu cca. 38%, iar proportia persoanelor active (15 - 64 ani) scade in aceeasi perioada tot cu cca. 38%. In schimb populatia de 65 ani si peste va avea o pondere din ce in ce mai mare, ajungand in 2060 sa reprezinte aproape 35% din populatie. Cresterea cea mai spectaculoasa va fi pe segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai numeros (13,3% din total populatie) decat copiii intre 0-14 ani (11,8% din total populatie).

In acelasi timp, problemele actuale din zona pietei muncii par sa fie persistente pe termen lung. Rata mica a ocuparii, sub media europeana, nu se va corecta in urmatoarele decenii. Mai mult, din estimarile Comisiei Europene, Romania este singura tara in care se prognozeaza pe termen lung o scadere a ratei de ocupare sub nivelul actual.

Rata de dependenta a sistemului public de pensii (raportul dintre numarul de pensionari de asigurari sociale de stat si numar total de contribuabili la sistem) pleaca de la un nivel defavorabil, de la 0,85 pensionari/ contribuabil in 2010, ajungand la 1,5 pensionari/contribuabil in 2060.

• O alta problema este legata de situatia fiscala actuala a statului roman. Chiar daca are printre cele mai tinere populatii din Europa, Romania are un deficit imens la fondul public de pensii. In 2011, acesta a reprezentat 2,4% din PIB si aproape 56% din deficitul bugetului consolidat (Fig. 6). Pe partea de venituri, statul roman este un colector slab. Evaziunea fiscala la colectarea CAS este estimata la 3,3% din PIB5.

• Subventiile de la bugetul consolidat sunt greu de acoperit in conditiile in care capacitatea administrativa este slaba iar pentru taxele generale, Romania colecteaza la buget in jur de 33% din PIB, in timp ce alte state europene colecteaza peste 50%.