"Problema este aceea ca PIB potential in conditiile actuale, asa cum este determinat de factorii obiectivi care il compun (capital, forta de munca, productivitatea totala a factorilor) este de circa 2% pe an. PIB efectiv poate varia cu +/- 1% fata de PIB potential, in functie de anul agricol mai bun sau mai slab", a explicat economistul sef al BNR. (vezi mai jos)

Cum se explica reducerea cresterii potentiale de la circa 5 la suta pe an in perioada dinaintea crizei la aproximativ 2 la suta in prezent? Este suficient sa analizam evolutia celor trei factori mentionati:capitalul, forta de munca si productivitatea.
a) Capitalul are ca principala componenta Investitiile Straine Directe (ISD). In intervalul 2004-2008, acestea au crescut, in medie, cu 7,2 miliarde euro/an. In urmatorii cinci ani, 2009-2013, cresterea medie a ISD a fost de numai 2,3 miliarde euro/an. Economia a trebuit sa se ajusteze la intrari de investitii medii anuale cu 5 miliarde euro mai mici. O modalitate de a compensa acest handicap l-ar fi constituit atragere in totalitate a fondurilor europene nerambursabile, dar de abia in ultimul an (2013) intrarile de fonduri europene nete s-au apropiat de 4 miliarde euro (vezi mai jos)

Forta de munca s-a diminuat semnificativ in 2009-2013 fata de 2004-2008, ca urmare a intrarilor mult mai mici ale tinerilor care au implinit 18 ani (253 mii/an fata de 364 mii/an), consecinta a scaderii natalitatii dupa revolutia din 1989. Se observa ca natalitatea a continuat sa scada, consecintele urmand a fi vazute in 2014-2018, cand se va constata o noua diminuare a intrarilor in forta de munca a tinerilor care au implinit 18 ani (de la 253 mii/an la 235 mii/an).
Reducerea populatiei afecteaza PIB potential, chiar daca, paradoxal, contribuie la cresterea aritmetica a PIB/locuitor. Pe termen mediu si lung prevaleaza efectul negativ, deoarece un numar tot mai mic de salariati va trebui sa sustina un numar tot mai mare de pensionari.
- O posibila solutie este stimularea ramanerii in cadrul fortei de munca a persoanelor din categoria de varsta 65-74 de ani, care sunt capabile si dornice sa munceasca (nu printr-o crestere administrativa a varstei de pensionare, ci printr-o decizie liber consimtita). In cadrul Uniunii Europene, Romania are una dintre cele mai mici rate de participare a respectivei categorii de varsta.
Sunt multe masuri ce pot fi luate pentru imbunatatirea productivitatii, dar cele mai multe sunt in sfera imbunatatirii educatiei, sustine Lazea. A se vedea in acest sens performantele Estoniei si Poloniei, care au facut din educatie cheia de bolta a procesului de convergenta.
- Nu este normal ca profesorii din ciclul gimnazial si liceal sa caute o suplimentare a veniturilor prin industria meditatiilor private, care are un dublu dezavantaj: scade in mod deliberat calitatea actului didactic la cursuri si favorizeaza pe elevii cu situatia materiala mai buna.
- Nu este normal ca mediul rural, unde rezida circa 45 la suta din populatie, sa dea circa 1 la suta din totalul absolventilor de facultate.
- Nu este normal ca studentii la cursurile de zi sa lucreze dimineata (facand, din acesta, principala ocupatie) si sa se ocupe de studii doar in subsidiar (si facultativ).
i.credit bancar pentru studii (garantat impreuna cu co-garantori)
ii.posibilitatea intreruperii studiilor pe o durata determinata in scopul acumularii de resurse financiare, urmata de reluarea studiilor.
Oricum domnul Lazea ne spunea sa ne multumim cu cresteri de 2%...ba chiar ne spunea ca am reduce astfel decalajul fata de tariile vest europene. Cu 2% le ajungem din urma la Pastele Cailor! Marele economist ai BNR!