Judetele care depind de cateva companii. Daca ele pleaca, bugetele locale se prabusesc

Miercuri, 16 aprilie 2014, 8:46 Economie | Finanţe & Bănci

Exista cateva judete care depind de o mana de companii mari. La executia bugetara, la capitolul venituri, aceste judete sunt printre cele mai modeste, iar subventiile primite de la bugetul de Stat sunt printre cele mai consistente. Ialomita, Salajul, Giurgiul sau Tulcea sunt doar cateva exemple de judete cu mai putin de 10 firme mari, de peste 250 de angajati. Din practica Fiscului, acest tip de companii sunt si cei mai buni platitori de impozite si taxe, iar IMM-urile- in special PFA-urile si intreprinderile familiale inregistreaza cele mai mari restante. Salajul de pilda are doar 5 companii mari. Inainte de criza avea 12, dar dupa numai un an, in 2009, acestea s-au injumatatit. Acum mai sunt 5, iar daca pleaca si ele....

Mai jos, aveti graficul judetelor in cae sunt implantate companiile active cu peste 250 de angajati si evolutia acestora pe perioada crizei. In majoritatea covarsitoare a judetelor Romaniei, numarul acestora a scazut in perioada 2008-2012, exceptie facand cateva judete.
Click pe imagine pentru a o mari.






Covasna, Vaslui, Arad sau Ilfovul sunt castigatorii "implantului" de firme mari. In Capitala numarul firmelor cu peste 250 de angajati a coborat de la 524 (in 2008) la 453.

Acest lucru se vede  si din executia bugetara, unde la capitolul venituri, lucrurile arata ca mai jos:







Daca ne uitam la subventiile primite de la bugetul de stat, ultimele 4 judete din topul celor care au companii mari- Tulcea, Salaj, Ialomita si Giugiu au primit peste 70 de milioane de euro.

Luand in discutie Salajul de pilda, din a doua jumatate a anului 2007, si in 2008 s-a inregistrat un varf al plecarilor spre alte judete, media fiind de circa 4.400 persoane/an. Peste 4000 de plecari anuale au fost pana in 2011, dupa care "iesirile" au coborat la 3.500/an. Ca idee, resursele de munca ale judetului sunt de circa 150.000 de persoane (populatie activa plus someri), din care 36.000 lucreaza in agricultura si 24.000 in industrie. Rata somajului in Salaj este de 6,2%, mai mare in randul femeilor (7%). Salajul se confrunta si cu o scadere a profitabilitatii in servicii de 39%, in vreme ce comertul si turismul au crescut in 2012 cu 4,9% . De asemenea, in acelasi interval, numarul de salariati a scazut la 26.859 in 2012, in vreme ce 217 companii (din circa 10.000 active)aveau datorii mai mari decat creantele la stat.

In graficul de mai jos aveti evolutia numarului de intreprinderi familiale la nivel de tara:







Tot ce ati citit mai sus poate fi sintetizat printr-o foarte scurta poveste. Ganditi-va ca aveti intr-o camera 10 masini care produc bani (bine, ele produc sa zicem nasturi, dar vindeti nasturii si obtineti bani) Din cele 10, dupa un an se strica definitiv cinci. In urmatorul an se mai strica una, apoi inca una...Cum procedati? Bine, intrebarea se adreseaza autoritatilor locale si celor centrale care coordoneaza politicile fiscale.