La 30 aprilie 2014, rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei se situau la nivelul de 32,44 miliarde de euro, fata de 31,27 miliarde euro la 31 martie 2014, se arata intr-un comunicat al Bancii Centrale. La "intrari" au contat modificarea rezervelor minime in valuta ale bancilor (2,5 miliarde euro), dar si valuta rezultata din emisiunea de euroobligatiuni a Ministerului Finantelor Publice. Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone (3,1 miliarde euro), astfel incat rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 30 aprilie 2014 au fost de 35,557 miliarde euro.

Profitabilitatea rezervelor valutare este data de ratele dobanzii la rezervele in lei, de cele la valuta si de evolutia cursului de schimb. In cazul in care ratele dobanzii la rezervele constituite in moneda nationala sunt mari, iar ratele dobanzii la rezervele valutare sunt mici, este posibil ca respectiva banca centrala sa aiba probleme. Acumularea de rezerve se bazeaza pe disponibilitatea acestora in momentul in care moneda nationala se afla in scadere. In cazul in care moneda nationala scade, banca centrala isi poate vinde rezervele pe piata, poate stabiliza moneda si poate obtine un profit, care cu putin noroc indeparteaza efectele negative cauzate de detinerea initiala a rezervelor. Pe de alta parte, in cazul in care rezervele sunt investite in active denominate in dolari, o scadere considerabila a dolarului reduce valoarea investitiei masurata in moneda nationala.

Vezi aici un interviu acordat HotNews.ro de reprezentantii BNR pe tema rezervei.

"Anul trecut, am redus ponderea obligatiunilor guvernamentale in totalul rezervelor valutare fie din cauza randamentelor negative ale unor titluri de stat europene care s-ar fi incadrat in parametrii strategiei noastre, fie ca aceste randamente erau prea mici fata de gradul de risc incorporat sau fata de alternativele de investitii pe care le aveam. Am majorat insa ponderea numerarului si cea a depozitelor plasate", au explicat pentru HotNews.ro oficialii BNR.

• Obiectivele administrarii rezervei , stabilite pana in 2015

Pana in 2015 potrivit strategiei votate in CA al BNR, compozitia valutara a rezervei va varia astfel: euro - intre 55 si 85 % din totalul rezervei; dolarul SUA - intre 10 si 35% iar celelalte valute vor pondera cu cel mult 15% totalul rezervei valutare.

Potrivit aceleiasi decizii a CA al BNR, un alt obiectiv este legat de stabilirea unei durate medii de pana la sase luni atat pentru intreaga rezerva valutara, cat si pentru fiecare valuta componenta; fixarea unei limite de expunere fata de entitatile private emitente de obligatiuni garantate cu active de cel mult 10% din totalul rezervelor internationale

• Cat de rentabila este administrarea rezervei?

In anul 2012, rentabilitatea portofoliilor denominate in euro si dolari SUA s-a situat la nivelul de 0,17 %, respectiv 0,22%. Comparativ, portofoliile de referinta (indicii Bank of America Merrill Lynch, formati din titluri de stat purtatoare de cupon, cu maturitati reziduale de pana la un an) au inregistrat in anul 2012 o rentabilitate totala de 0,07 la suta pentru euro si 0,18 la suta pentru dolarul SUA.

Ponderea monedei unice europene in totalul rezervelor valutare s-a diminuat la sfarsitul anului 2012 pana la 72,72% (de la76,72%) iar ponderea dolarului s-a majorat cu 3,97 puncte procentuale, pana la 18,74%.

In urma evolutiilor prezentate, venitul total obtinut a fost de 57 milioane euro, in scadere fata de nivelul de 271 milioane euro inregistrat in anul anterior.

Asa cum se subliniaza si in literatura de specialitate, cresterea dincolo de nivelul optim al rezervei poate conduce in timp la o serie de riscuri si costuri: presiuni inflationiste, investitii excesive, bule speculative, complicatii in coordonarea politicii monetare, pierderi insemnate de capital in bilanturile autoritatilor monetare etc.

• Economiile emergente ar putea sa isi diminueze in mod progresiv nevoia de a acumulare de rezerve prin elaborarea unor strategii, precum: (i) masuri structurale si macroeconomice menite a stimula cererea interna; (ii) reformarea sistemului financiar la nivel national si regional, inclusiv dezvoltarea pietei obligatiunilor; (iii) o trecere treptata catre o flexibilitate mai mare a cursului de schimb, coroborata cu reformarea pietei monetare; (iv) supraveghere economica si cooperare monetara la nivel regional care, printre altele, ar reduce nevoia de acumulare unilaterala de rezerve

In mod traditional, aurul a constituit un element de activ pentru care nu s-a platit nici o dobanda. Desi este adevarat ca in prezent unele banci centrale isi imprumuta aurul, in realitate profitul este foarte mic, iar multe banci centrale nu isi imprumuta aurul deloc, deoarece nu doresc sa isi asume riscul.

Detinerile de aur fac sa scada marja dintre profitul activelor si costul pasivelor, reducand profitabilitatea bancii centrale din punct de vedere al venitului net la dobanda. Cu toate acestea, din punct de vedere al diversitatii, aurul s-a dovedit o investitie excelenta. Profitabilitatea detinerii de rezerve valutare este determinata de relatia dintre ratele dobanzii la rezervele constituite in moneda nationala si ratele dobanzii la rezervele valutare si de impactul evolutiei cursului de schimb asupra valorii rezervelor exprimate in moneda nationala.

• "In cazul in care ratele dobanzii la rezervele constituite in moneda nationala sunt mari, iar ratele dobanzii la rezervele valutare sunt mici, este posibil ca respectiva banca centrala sa aiba probleme.

E bine sa ai rezerve pentru situatia in care moneda nationala se afla in scadere.

• In cazul in care moneda nationala scade, banca centrala isi poate vinde rezervele pe piata, poate stabiliza moneda si poate obtine un profit, care cu putin noroc indeparteaza efectele negative cauzate de detinerea initiala a rezervelor. Pe de alta parte, in cazul in care rezervele sunt investite in active denominate in dolari de exemplu, o scadere considerabila a dolarului reduce valoarea investitiei masurata in moneda nationala.

Faptul ca bancile centrale isi asuma riscuri tot mai mari in incercarea de a imbunatati profitul la rezerve da nastere unei intrebari: este indicat sau nu ca bancile centrale sa detina capital impotriva acestor riscuri asa cum face orice firma din sectorul privat?",se arata intr-o alta lucrare de specialitate.

• Isarescu, despre rezerva de aur: "Nu vreau sa mai creasca"

"Eu am o invatatura. Este cam pesimista. Deci eu nu vreau sa mai creasca rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt superstitios. De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a patit ceva. De data asta sa ramanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone", a declarat Mugur Isarescu la Simpozionul anual de istorie si civilizatie bancara "Cristian Popisteanu", cu tema "Aurul in istoria bancilor centrale", gazduit de BNR.

De-a lungul timpului, seful bancii centrale a avut mai multe interventii in care a afirmat ca nu mai doreste cresterea rezervei de aur din superstitie.

El si-a amintit ca in anul 1990, la doua ore dupa ce a fost numit guvernator BNR, a mers la Tezaur. "De ce? Ca sa ating aurul, era si ultima rezerva tangibila a Romanei si ca sa capat incredere", a mai spus Guvernatorul.