Guvernul a publicat hotararea care stabileste cum se calculeaza transele de venit pentru cei care obtin venituri din agricultura. Acestea depind de 3 variabile dificil de determinat

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 5 mai 2014, 11:52 Economie | Finanţe & Bănci


Guvernul a publicat in Monitorul Oficial hotararea care stabileste modul de calcul al transelor de venit pentru persoanele fizice ce obtin venituri din agricultura. Incepand din 2014, aceste transe nu mai sunt centralizate la nivelul tarii ci specifice fiecarei localitati. In principiu, transa de venit se stabileste ca diferenta intre venitul din productia agricola si cheltuielile realizate. Metodologia tine cont de productia medie a ultimilor 3 ani fiscali precedenti, pretul unitar realizat in ultimii 3 ani si stabileste modul in care se vor calcula  cheltuielile. Acestea (cheltuielile) nu sunt determinate in baza unor documente justificative, deoarece persoana fizica nu conduce contabilitatea, ci sunt prezumate a se realiza prin efectul legii.

Potrivit art. 73 din Codul fiscal, transele ar fi trebuit sa fie publicate pana pe 15 februarie insa abia acum au fost publicate normele metodologice de stabilire a transelor.

HG nr. 330/2014 stabileste un cadru general pentru determinarea individuala a transei de venit supusa impozitului pentru persoana fizica obligata la plata acestui impozit.



  • Cum se determina norma de venit?
Valoarea nominala a unei norme de venit se propune potrivit urmatorului model de calcul:
P (kg/ha) = ( PM 1 + PM 2 + PM 3)/3
p (lei/kg) = (pm 1+ pm 2+ pm 3)/3
VPV (lei/ha) = P (kg/ha) x p (lei/kg)
NV (lei/ha) = VPV (lei/ha) - C (lei/ha),
unde:
P - productia pe judet, ca medie pe ultimii 3 ani a productiilor pentru fiecare cultura/plantatie;
PM 1, 2, 3 - productia medie pe judet, pentru fiecare dintre anii 1, 2 si 3 de calcul, pentru fiecare cultura/plantatie;
p - pretul pe judet, ca medie pe ultimii 3 ani a preturilor pentru fiecare produs agricol;
pm 1, 2, 3 - pretul mediu pe judet, pentru fiecare dintre anii 1, 2 si 3 de calcul, pentru fiecare produs agricol;
VPV - valoarea productiei vegetale;
C - totalul cheltuielilor efectuate pentru obtinerea productiei;
NV - norma de venit.

Observam asadar ca o transa de venit tine cont de productia medie la hectar a ultimilor 3 ani, pretul mediu al produsului pe ultimii 3 ani si cheltuielile efectuate pentru obtinerea productiei. Toate aceste 3 variabile sunt destul de greu de determinat.

  • Cum se vor determina cheltuielile, tinand cont de natura activitatii agricole prestate?
In anexa 2 este detaliat modul de calcul al cheltuielilor in legatura cu cresterea animalelor si apicultura.

Pentru vaci si bivolite, cheltuielile si modul de calcul al acestora sunt urmatoarele:
a)costul furajelor in perioada de stabulatie:
(i) se stabileste necesarul de consum care va acoperi necesarul de intretinere si necesarul de productie pe zi in perioada de stabulatie al efectivului de vaci si/sau bivolite, exprimat in unitati nutritive, denumite in continuare UN, conform cerintelor nutritionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;
(ii) numarul de UN calculate se inmulteste cu numarul de zile de stabulatie, cuprins intre 180- 210 zile, in functie de zona, iar rezultatul se inmulteste cu 1,5. Inmultirea cu 1,5 se face pentru a adauga la consumul de furaje al vacilor/bivolitelor consumul de furaje al tineretului aferent - estimat la 50% din cel al animalelor adulte;
(iii) numarul de UN stabilit conform pct. 2 se inmulteste cu pretul pe UN stabilit in functie de structura ratiei si pretul furajelor din care este alcatuita ratia. Structura standard a ratiei furajere luata in calcul pentru vaci/bivolite cu productii de pana la 3.500 l lapte este formata din 25-35% fibroase si grosiere, 30-40% suculente si 25-35% concentrate, in echivalent UN. Cantitatile de furaje pentru asigurarea necesarului de UN se stabilesc in conformitate cu compozitia nutritiva a furajelor care va fi aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;
(iv) pretul pe kg al furajelor din care este alcatuita ratia se stabileste conform pretului mediu anual pe piata locala;
b)cheltuielile in perioada de pasunat, pana la 25% din costul furajelor in perioada de stabulatie;
c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanti, echipamente si altele asemenea, pana la 15% din costul furajelor.

  • Cum se stabilesc veniturile aferente cresterii de vaci si bivolite?
Pentru vaci si bivolite, veniturile se stabilesc pe baza:
a)productiei medii de lapte la nivel judetean pe ultimii 3 ani, care se inmulteste cu pretul mediu de valorificare a productiei estimat pentru anul in curs;
b)valorii la intarcare a viteilor; greutatea la intarcare, estimata la 80 kg, se inmulteste cu pretul mediu pe kg estimat pentru anul in curs;
c)valorii animalelor reformate; se estimeaza un procent de reforma de 20% si o greutate vie a animalelor reformate de 400 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileste prin inmultirea greutatii vii cu pretul mediu pe kg estimat pentru anul in curs.

Norma de venit se obtine prin diferenta dintre venituri si cheltuieli si se aplica tuturor crescatorilor de vaci/bivolite din judet.

  • Cum se stabilesc cheltuielile pentru oi si capre?
Pentru oi si capre, cheltuielile si modul de calcul al acestora sunt urmatoarele:
a)costul furajelor in perioada de stabulatie:
(i) se stabileste necesarul de consum care va acoperi necesarul de intretinere si necesarul de productie pe zi in perioada de stabulatie al efectivului de oi si/sau capre, exprimat in UN, conform cerintelor nutritionale care vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;
(ii) numarul de UN calculate se inmulteste cu numarul de zile de stabulatie, cuprins intre 150- 180 zile, in functie de zona, iar rezultatul se inmulteste cu 1,2. Inmultirea cu 1,2 se face pentru a adauga la consumul de furaje al oilor/caprelor consumul de furaje al berbecilor/tapilor si tineretului aferent - estimat la 20% din cel al animalelor adulte;
(iii) numarul de UN stabilit conform pct. 2 se inmulteste cu pretul pe UN stabilit in functie de structura ratiei si pretul furajelor din care este alcatuita ratia. Structura standard a ratiei
furajere luata in calcul pentru oi/capre este formata din cca. 40-50% fibroase si grosiere, 15-25 % suculente si 25-35% concentrate, in echivalent UN. Cantitatile de furaje pentru
asigurarea necesarului de UN se stabilesc in conformitate cu compozitia nutritiva a furajelor care va fi aprobata prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale;
(iv) pretul pe kg al furajelor din care este alcatuita ratia se stabileste conform pretului mediu anual pe piata locala;
b)cheltuielile in perioada de pasunat, respectiv pana la 10% din costul furajelor in perioada de stabulatie.

  • Cum se stabilesc veniturile si norma de venit pentru oi si capre?
Pentru oi si capre, veniturile se stabilesc pe baza:
a)productiei medii de lapte si lana la nivel judetean pe ultimii 3 ani, care se inmulteste cu pretul mediu de valorificare a productiei estimat pentru anul in curs;
b)valorii la intarcare a mieilor si iezilor; greutatea la intarcare, estimata la 12 kg, se inmulteste cu pretul mediu pe kg estimat pentru anul in curs;
c)valorii animalelor reformate; se estimeaza un procent de reforma de 20% si o greutate vie a animalelor reformate de 60 kg. Valoarea animalelor reformate se stabileste prin inmultirea greutatii vii cu pretul mediu pe kg, estimat pentru anul in curs.

Norma de venit se obtine prin diferenta dintre venituri si cheltuieli si se aplica tuturor crescatorilor de oi/capre din judet.

  • Cum se stabilesc cheltuielile pentru porci de ingrasat si cum se va stabili norma de venit?
Pentru porci la ingrasat, cheltuielile si modul de calcul al acestora sunt urmatoarele:
a)cheltuieli cu achizitionarea purceilor intarcati, la greutatea de 15-20 kg, la un pret de achizitie pe kg practicat de unitatile producatoare;
b)cheltuieli cu furajele combinate achizitionate de la o fabrica de nutreturi combinate autorizata la pretul pe kg practicat de catre aceasta care variaza in functie de reteta. Se vor folosi doua retete, si anume: reteta de crestere 15-30 kg cu 18 % PBD, cu un consum specific de 2,6 kg/kg spor; reteta de finisare 30-110 kg, cu un consum specific mediu de 3,0 kg/kg spor, 14% PBD. Reteta de crestere reprezinta 14% din total consum furaje, reteta de finisare reprezinta 86% din consum;
c)alte cheltuieli, respectiv energie, carburanti echipamente si altele asemenea, ce reprezinta maximum 10% din costul furajelor.

Pentru porcii la ingrasat, veniturile se stabilesc pe baza valorii productiei de carne realizate, greutatea medie de livrare fiind de 110 kg, in functie de pretul estimat pentru anul in curs.

Norma de venit se obtine prin diferenta dintre venituri si cheltuieli si se aplica tuturor crescatorilor de porci la ingrasat din judet.

  • Cum se stabilesc cheltuielile si norma de venit pentru apicultura?
Pentru familiile de albine, norma de venit se stabileste in functie de valoarea productiei de miere si a altor produse apicole si de cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic.

Valoarea productiei de miere reprezinta rezultatul exprimat in lei/familia de albine, obtinuta din inmultirea productiei medii exprimate in kg miere obtinuta pentru fiecare familie de albine, pe cei 3 ani precedenti anului fiscal de realizare a venitului, cu pretul mediu exprimat in lei/kg, pe cei 3 ani precedenti anului fiscal de realizare a venitului.

Valoarea altor produse apicole reprezinta maximum 8% din valoarea productiei de miere.

Cheltuielile efectuate pe parcursul unui an calendaristic cuprind, dupa caz, urmatoarele:
a)cheltuieli pe familia de albine, exprimate in lei/familia de albine, efectuate pentru achizitionarea de medicamente, zahar, suplimente nutritive si biostimulatori, faguri, motorina pentru deplasarea in pastoral, cutii de stupi sau componente ale acestora;
b)alte cheltuieli, respectiv taxa drumuri, taxa treceri Bac, impozit mijloc de transport stupi si altele asemenea, care reprezinta maximum 20% din cheltuielile prevazute la lit. a).

Norma de venit exprimata in lei/familia de albine se obtine prin diferenta dintre valoarea productiei de miere si a altor produse apicole si cheltuielile efectuate si se aplica tuturor crescatorilor de albine din judet.
Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta, managing director al Bentaconsult.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1954 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Lasa loc larg de negocieri care vor indestula (Luni, 5 mai 2014, 12:05)

    fosta zoezoe [utilizator]

    buzunarele anaf si pe cele fara fund ale psd.Tot ce a adus "nou"psd in fiscalitate e la fel.Cel mai cunoscut exemplu e impozitul pe venitul global, care nu a fost nici o ora global...........


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by