Consiliul Fiscal: Finantele au subevaluat de 3,5 pana la  de 5,5 ori impactul bugetar al scutirii de impozitul pe profitul reinvestit

de DP     HotNews.ro
Joi, 8 mai 2014, 15:22 Economie | Finanţe & Bănci


Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal
Foto: HotNews.ro
 documente
(08 Mai 2014) PDF, 126KB
Finantele au subevaluat impactul bugetar al scutiri de impozitul pe profitul reinvestit de 3,5 pana la 5,5 ori, se arata intr-un raport al Consiliul Fiscal. Institutia condusa de Ionut Dumitru solicita Finantelor sa faca publice ipotezele care au fundamentat masura si maniera de cuantificare a impactului. Dealtfel, de-a lungul mai multor ani, Finantele subestimau cheltuielile si supraestimau veniturile, de foarte putine ori dovedindu-se realisti in calculele facute. "Consiliul fiscal nu poate valida faptul ca impactul masurii a fost reflectat corect in veniturile bugetare prognozate", se mai arata in document. (vezi opinia Consiliului Fiscal in atasament)

"Consiliul fiscal nu poate valida faptul ca impactul masurii a fost reflectat corect in veniturile bugetare prognozate. In opinia Consiliului fiscal, dimensiunea ridicata a pierderilor de venituri si lipsa identificarii explicite a categoriilor de cheltuieli vizate de reduceri compensatorii are potentialul de a compromite atingerea tintelor bugetare asumate pe termen mediu. Consiliul fiscal nu contesta oportunitatea acordarii facilitatii scutirii de impozit a profitului reinvestit, considerand-o adecvata din perspectiva situatiei economice si a sustinerii oferite mediului de afaceri, insa adoptarea acesteia nu trebuie facuta prin incalcarea legii, atat din perspectiva lipsei avizului sau, cat si din cea a respectarii regulilor fiscale instituite de LRFB", noteaza autorii documentului.

"Punctul de pornire al evaluarii il constituie situatia imobilizarilor corporale de la finele anului 2012, pentru care exista cele mai recente raportari; estimarea pierderii de venituri incepe prin a fi una contrafactuala la nivelul datelor aferente anului 2012 (cu cat ar fi fost mai mici incasarile din impozitul pe profit daca facilitatea neimpozitarii profitului reinvestit s-ar fi aplicat inca din acel an), urmand a fi adusa la nivelul anului curent si extrapolata in viitor plecand de la o serie de ipoteze cu privire la evolutia valorii investitiilor eligibile din perspectiva facilitatii", se arata in opnia Consiliului Fiscal.

Baza de date cu bilanturile companiilor din Romania la nivelul anului 2012 a fost interogata cu privire la cresterile activelor fixe din categoria "instalatii tehnice si masini" (echivalente cu investitiile brute) ale companiilor profitabile din sectoarele industrie, agricultura si telecomunicatii care prin natura activitatii sunt cele care investesc in echipamente eligibile din perspectiva acordarii facilitatii fiscale (subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe), precum si cu privire la dimensiunea profitului brut contabil realizat de acestea.

Pentru a evalua pierderea contrafactuala de venituri bugetare din aplicarea facilitatii la nivelul anului 2012 este necesara formularea unei ipoteze cu privire la modul in care echipamentele in cauza sunt in mod normal amortizate: scenariul de baza este construit presupunand ca, in lipsa facilitatii, jumatate din investitiile in instalatii tehnice si masini sunt amortizate accelerat (50% din valoare in primul an si amortizare lineara pentru valoarea ramasa), iar restul linear, presupunand ca si mai sus o durata de viata a echipamentelor de 10 ani; in plus, toate investitiile sunt presupuse a fi realizate in ziua 1 a exercitiului financiar.

Scenarii alternative din perspectiva acestei ipoteze sunt prezentate in anexa: scenariul baseline corespunde scenariului II, scenariul I presupune ca recursul la amortizarea accelerata este generalizat (cea mai favorabila situatie din perspectiva pierderilor de venituri bugetare in urma aplicarii facilitatii), iar scenariul III presupune ca amortizarea lineara ar fi fost cea aplicata in cazul tuturor companiilor pentru investitiile in imobilizari corporale eligibile (cea mai nefavorabila situatie din aceeasi perspectiva).







Pierderea de venituri bugetare ca urmare a acordarii facilitatii fiscale este prin definitie egala cu diferenta dintre cele doua agregate de cheltuieli deductibile inmultite cu cota de impozitare de 16%.
  • Considerand scenariile alternative, intervalul de variatie al pierderii ar fi intre un minim de 1,85 miliarde lei (scenariul I) si un maxim de 2,89 miliarde lei (scenariul III).

In continuare vom incerca sa aducem pierderea estimata contrafactual pentru 2012 la nivelul
anului curent, considerand ca in 2013 (pentru care datele din bilanturile companiilor nu sunt inca disponibile) investitiile brute in active fixe eligibile au variat fata de momentul 2012 cu indicele valorii formarii brute de capital fix din economie (0,9606 echivalent cu o reducere de circa 4%), iar in 2014 valoarea acestora s-ar modifica fata de anul anterior cu variatia nominala a PIB nominal din cea mai recenta proiectie guvernamentala, si anume cea inclusa in Programul de Convergenta 2014-2017 recent publicat (crestere de 5,4%); vom presupune ca acele companii care in 2012 au realizat investitii in imobilizari corporabile eligibile superioare profitului brut raportat vor continua sa se afle in aceasta situatie pe intreg orizontul de aplicabilitate al facilitatii fiscale, iar profitul lor brut evolueaza in acelasi ritm cu PIB nominal.

 In aceste conditii, pierderea anualizata la nivelul anului 2014 conform scenariului de baza ar fi de 2,31 miliarde de lei, careia ii corespunde o pierdere trimestriala medie de circa 607 milioane lei - echivalenta cu minusul de incasari bugetare din impozitul pe profit la nivelul executiei bugetare cash a anului curent in conditiile aplicarii masurii legislative de la 1 iulie 2014.

Continuand sa extrapolam volumul investitiilor brute in echipamente tehnologice eligibile cu variatiile PIB nominal din Programul de Convergenta 2014- 2017 (5,5% in 2015 si 5,5% in 2016), pierderile estimate de venituri bugetare conform aceluiasi scenariu ar fi de 2,53 miliarde lei in 2015, 2,67 miliarde in 2016 si, respectiv, 675 de milioane lei in 2017. Considerand scenariile alternative, intervalele pentru pierderile de venituri ar fi de (475; 740) milioane lei pentru anul 2014, (1,98; 3,08) miliarde lei pentru 2015, (2,08; 3,25) miliarde lei si (528; 823) milioane lei in 2016 si, respectiv, in 2017. In functie de scenariul considerat, ordinul de marime al pierderilor de venituri estimate este de circa 3,5 pana la 5,5 ori mai mare decat cuantumurile avansate de MFP.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3303 vizualizari

  • +14 (14 voturi)    
    /// (Joi, 8 mai 2014, 15:41)

    hmara [utilizator]

    Cine sa le faca? Voinea?
    Dragnea?
    Ponta?
    Nu are cine.
    Dar tot base e de vina, nu, mazeto?
  • +13 (13 voturi)    
    Da, P$D-ul falimenteaza Romania, (Joi, 8 mai 2014, 16:04)

    Matrafirefox [utilizator]

    din pacate nu toata lumea e constienta de acest lucru si merita repetat ca, da, intr-adevar, P$D-ul a facut si face mult rau Romaniei, mai ales prin incompetenta crasa si prin risipa incredibila de bani publici. Fiecare zi in care P$D-ul ramane la putere, viata in Romania devine mai grea.
  • +14 (14 voturi)    
    Nu e nicio problema (Joi, 8 mai 2014, 16:18)

    v_sile [utilizator]

    Daca nu le ajung banii, ca au evaluat gresit. Tom Degetel e inventiv: au marit de doua ori acciza la combustibil, au pus taxe pe stalpi, au pus taxe de sanatate la chirii, au fortat toate microintreprinderile sa treaca la impozitul pe venit si asa mai departe.

    Omul are inca multe alte idei. De exemplu contributii de pensii platite la veniturile PFA-uri (indiferent daca platesc si ca salariati). Sau contributii de pensii pentru chirii. Sau, de ce nu, si pentru dobanzi bancare, chiar daca sunt sub real negative.

    Clasa de mijloc e stransa de gat metodic, ei nu conteaza electoral pentru PSD.

    De ce zic clasa de mijloc? Pai sa ne referim la chirii: a fost introdusa contributia de sanatate de 5,5% pentru chiria incasata. Pentru cineva care inchiriaza un apartament cu doua camera, asta chiar conteaza.

    Dar, atentie, contributia e limitata la cam 600 de lei lunar pentru aceiasi persoana fizica. De ce asta? Simplu: pentru ca o sa gasiti o gramada de oameni politici influenti cu 4-5-6 vile scoase la inchirat si cu venituri lunar din chirii de 10.000 de euro.

    Pentru ei cresterea asa este fix zero, odata ce taxa suplimentara e plafonata la 150 de euro/lunar.

    Cam asta e situatia si trebuie sa supravietuim. Taxarea muncii e la cote uriase, TVA-ul la fel, microintreprinderiel sunt calcate si ele pe cap. sa scoata banii.

    Lovitura finala o sa fie revenirea la impozitarea diferentiata (dupa alegerile prezidentiale) si la cresterea impozitului pe venit. Dar, atentie, numai la ala obtinut din munca, sa nu sufere cumva, Doamne-fereste, vreun barosan de partid. Vezi ce am zis mai sus cu clasa de mijloc.
  • +10 (10 voturi)    
    Hahalerele ce au pretentii ca guverneaza !!! (Joi, 8 mai 2014, 16:20)

    andreesanu [utilizator]

    Pe zi ce trece se vede ce hahalere ce papagali,ce repetent au pretentii ca guverneaza tara.
    Cu cit mai mult vor face gestul sa le arate cit sunt de prosti acesti derbedei cu atit poate se conving romanii ce hahalere au ales ,ce panarame,ce circari ,ce mincinosi au ales.
  • +11 (11 voturi)    
    Aveti rabdare,... (Joi, 8 mai 2014, 16:55)

    triciupa [utilizator]

    ... pana diseara o sa aflam ca tipul asta de la Consiliul Fiscal, Ionut Dumitru este un fascist batran si ca are atitudini anti-romanesti...


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by