Aud tot mai des in jurul meu cat de mult se munceste in ziua de azi. Oamenii par sa vina tot mai epuizati fizic si psihic de la job si dau vina pe patronul nemilos sau pe director, daca discutam despre o firma de stat. Inainte de a avansa cu discutia, haideti sa ne uitam putin la cifre. Am sa mai adauga ca, la nivelul intregii UE, exceptie facand Grecia si Romania, se munceste mai putin (ca numar de ore anual). Datele sunt de la Comisia Europeana si reprezinta medii nationale.
In graficul de mai sus aveti numarul de ore pe an al unui roman in perioada 1989-2013. O sa observati ca exista doua perioada distincte- cea de pana in 1999 si cea de dupa. Daca s-a facut un salt in numarul orelor muncite, atunci a fost facut. As mai vrea sa fac o precizare.
Ca orice statistica, si graficul de mai sus are imperfectiuni. El nu masoara munca facuta "de acasa", adica daca seara raspundem la emailurile de serviciu din pat, dar masoara drept "timp muncit" si perioada in care la serviciu navigam pe net sau citim bancuri pe vreun site.
Mai sus aveti o comparatie a Romaniei cu alte tari europene, avand la baza acelasi indicator. O sa vedeti ca in majoritatea statelor, tendinta este de "aerisire" a muncii, prin reducerea numarului anual de ore lucrate, exceptie facand Grecia si Romania. Din motive de usurinta a "citirii" graficului nu am inclus toate statele membre UE.
Ar mai fi un indicator interesant. Volumul total de munca in ore de munca anuala dintr-o tara.
Situatia sta ca in graficul de mai jos:
Si atunci de unde vine stressul pe care il acuza majoritatea oamenilor? Salariile cresc anual (in medie), munca e ca volum, cam aceeasi....si atunci de unde stressul pe care il acuzam cu totii?
Opinia mea este ca vine din doua directii: nesiguranta privind viitorul locului de munca si banii insuficienti pentru a te relaxa adecvat. E frustrant sa muncesti un an si sa nu poti, din economii, sa te distrezi asa cum ti-ar placea. Ori, achetele TUS (Time Use Survey- Ancheta Utilizarii Timpului) arata ca avem timp liber in usoara scadere, pe care il folosim cu mare zgarcenie (cand vine vorba de cheltuieli) din cauza reducerii fondurilor financiare disponibile.
Drept este ca atunci cand vine vorba despre folosirea timpului liber, trebuie sa avem in vedere si ce inseamna timp cu adevarat liber. Este demonstrat ca timpul poate fi impartit in patru categorii: munca platita, munca neplatita, ingrijire personala si timp liber ( Robinson si Godbey, 1997). Munca platita stim ce este. "Timpul pentru munca neplatita"include ingrijirea copiilor, prepararea mancarii, curatenia in casa, spalarea hainelor, gospodarirea casei, gradinaritul, intretinerea casei si reparatiile, ingrijirea masinii si cumparaturile. Ingrijirea personala sau timpul "personal " este asociat cu mentinerea functiilor corpului (dormitul, mancatul, spalatul, imbracatul si ingrijirea sanatatii). Timpul cu adevarat liber reprezinta o categorie reziduala. Este timpul care ramane dupa satisfacerea conditiilor pentru mentinerea corpului dupa ce eliminam activitatile din categoriile anterior amintite. El include si timpul folosit spre exemplu pentru activitati religioase si civice.
Deci, ca sa sintetizez: fata de perioada de dinaintea crizei, nu muncim mai mult (4 ore pe an in plus intra in marja de eroare). Dar suntem mai stresati din cauza incertitudinii privitoare la locul de munca si al lipsei de economii care sa ne asigure un confort psihic rezonabil. Sau, poate ca sunt si alte explicatii...
0
1
