Teoretic, in perioadele de criza, cand se pierd locurile de munca, oamenii devin mai mobili in a-si cauta un job care sa le asigure traiul. In aceste perioade migratia fortei de munca creste (atat cea interna cat si cea externa). Anul trecut, si-au schimbat domiciliile 350.000 de romani. Cifra e in usoara scadere fata de 2012 si cu mult mai mica fata de 2010 cand aproape 500.000 de romani se mutau in interiorul tarii. E drept, ramane considerabil mai ridicata fata de 2009, cand aveam un flux de 290.000 de romani "migratori" intern. Interesant este ca nu se pleaca cel mai mult din judetele cu somaj ridicat spre cele cu somaj redus, daca ne uitam la varsta celor care migreaza intern si la destinatiile spre care se indreapta.

migratie stare civilaFoto: Hotnews

Mai intai topul judetelor din care se pleaca:

Dati click pe imagine pentru a fi marita

Capitala este un caz mai special, asa a fost mereu. Cu exceptia municipiului Bucuresti, se pleaca cel mai mult din Iasi, Timis, Constanta si Ages, ca sa luam doar primele judete din grafic.

Cum arata somajul in decembrie 2013 in aceste judete, puteti vedea mai jos:

E drept, migratia interna nu are la baza doar ratiuni economice. Buna parte dintre cei care se muta o fac in scopul intemeierii unei familii, apoi mai avem cazul tinerilor studenti care isi gasesc la terminarea facultatii un loc de munca in orasul in care studiaza, dar si alte motive:

Sa revenim putin la somaj. Mai jos aveti structura pe grupe de varsta a somerilor. Sursa datelor este Ministerul Muncii. Cei mai multi nu sunt tinerii, asa cum s-ar putea crede, ci persoanele in varsta de 40-50 de ani.

Mai jos, aveti migratia pe grupe de varsta si de stare civila. Din grupele de varsta cu somajul cel mai ridicat, cei mai multi "migranti" sunt casatoriti, chiar daca media pe total indica o migratie mai ridicata a persoanelor singure. De fapt, schimarea domiciliului e majoritara in cazul celor asatoriti de peste 25 de ani.

  • Din cele 103 municipii, 91 au inregistrat sold negativ al migratiei cu schimbarea domiciliului; valori mai mari s-au inregistrat in municipiile: Bucuresti (-9012 persoane), Craiova (-999 persoane), Braila (-963 persoane), Botosani (-955 persoane) si Buzau (-922 persoane).
  • Cel mai mare sold pozitiv a fost inregistrat in municipiul Iasi (2066 persoane), urmat de municipiul Vaslui (1678 persoane).
  • Majoritatea judetelor au inregistrat sold negativ in mediul urban si sold pozitiv in rural. Judetele care au inregistrat cel mai mare sold pozitiv in mediul urban sunt Ilfov (+5965 persoane), Iasi (+1666 persoane), Vaslui (+970 pesoane); cel mai mare sold negativ in mediul rural a fost inregistrat in judetele Bistrita-Nasaud (-508 persoane) si Vaslui (-501 persoane).
  • In cadrul regiunilor de dezvoltare, soldul migratiei interne a fost negativ in trei regiuni (Sud-Est, Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia) si pozitiv in celelalte, in regiunea Nord-Est inregistrandu-se valoarea pozitiva cu cea mai mare amplitudine.

Click pe imagine pentru a fi marita

  • Din numarul total al persoanelor care si-au schimbat domiciliul in anul 2013, barbatii au avut o pondere de 44,9%.
  • Tinerii intre 20-34 ani au fost si in 2013 cei mai mobili (valoarea maxima a fost de 54,7 mii persoane pentru grupa 25-29 ani). Dupa varsta de 35 ani nivelul schimbarilor de domiciliu este mai redus, cu tendinta evidenta de scadere la persoanele varstnice (60 ani si peste). Numarul cel mai mare de persoane de 15 ani si peste care si-au schimbat domiciliul s-a consemnat la grupa de varsta 30-34 ani (22,2 mii persoane) pentru barbati si la grupa de varsta 25-29 ani (33,6 mii persoane) pentru femei.
  • Din cele 276,4 mii persoane in varsta de 15 ani si peste care si-au schimbat domiciliul in interiorul tarii, 39,2% au fost salariati si 7,7% pensionari, iar 44,2% erau absolventi ai invatamantului liceal, urmati de 25,8% persoane cu nivel superior de instruire si de 21,6% persoane care au absolvit studii gimnaziale.

Daca ne uitam pe zone de provenienta, observam ca plecarile de la oras la tara predomina la toate grupele de varsta.

Daca scoatem din datele calculate de Statistica persoanele care se muta in vederea formarii familiei si a celor care raman in localitatea in care studiaza, graficul celor care isi schimba domiciliul fata de evolutia locurilor de munca vacante indica o legatura mai intensa in 2013 fata de 2012 si aproape dubla fata de 2011. Cu alte cuvinte, firta de munca din Romania a capatat o mobilitate mai mare anul trecut decat o avea acum doi ani si aproape dubla fata de cea din 2011. Ceea ce poate fi interpretat drept o veste buna rin pisma unei pieti a muncii care dadea semne de anchilozare.

E drept, nu toate schimbarile de domiciliu au fost voluntare. Exista companii (banci, in mod sigur) care au facut reduceri de personal, "mutand" angajatii dintr-un judet in altul, alternativa fiind concedierea. Iar o parte dintre angajati au preferat sa se mute decat sa ramana fara job.

Datele privind schimbarile de domiciliu in anul 2013 s-au obtinut prin prelucrarea acestor inregistrari individuale (nenominale), primite de la Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, structura aflata in subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Schimbarea domiciliului se inregistreaza in cazul persoanelor care fac dovada ca au o locuinta in localitatea respectiva, pe baza careia Birourile Judetene de Evidenta Persoanei inscriu mentiunea de schimbare a domiciliului in fisa de evidenta a populatiei.

Incepand din anul 1992 s-au inregistrat si persoanele care si-au schimbat domiciliul dintr-un sector in altul al Municipiului Bucuresti.

Nu sunt cuprinse schimbarile de domiciliu de pe o strada pe alta in interiorul aceluiasi oras / sector, sau dintr-un sat in altul in cadrul aceleiasi comune.

Citeste studiul INSSE integral in atasament