Dupa o recesiune apasatoare si drastic corectiva, atat pentru economie cat si pentru stat, se pune problema ca sistemul fiscal sa usureze cumva sarcina intreprinzatorilor, pentru a favoriza investitiile si crearea de locuri de munca. Dar relaxarea fiscala, se stie, "costa bugetul"...Insa abordarea ar trebui sa vizeze si costul pe care bugetul statului, prin povara fiscala, il exercita institutionalizat asupra mediului de afaceri. Cu alte cuvinte, ceea ce creste bugetul, costa economia, dupa cum ceea ce costa bugetul, creste economia.

Cosmin MarinescuFoto: Arhiva personala

In tabloul fiscal al Uniunii Europene, prin cota unica de impozitare de 16%, Romania poate fi considerata, in continuare, competitiva din punct de vedere fiscal, cel putin in privinta impozitarii profiturilor. Altfel stau insa lucrurile in privinta impozitarii muncii. Prin cotele de contributii sociale si prin plafonul de plata - stabilit intens redistributiv la 5 x salariul mediu brut, impozitarea salariilor devine sufocanta. Ceea ce inhiba crearea de locuri de munca si perpetueaza, explicabil, munca la negru.

In acest context, reducerea CAS la angajator apare pe deplin justificata. Aceasta este, de altfel, o masura solicitata in mod constant de catre mediul de business. Dar cat ar "costa" bugetul, oare, fiecare punct procentual de reducere a CAS?

Calculele arata ca, pentru fiecare punct procentual (pp) de CAS reduse, "costul" sau impactul bugetar net se cifreaza undeva in jurul a 500 milioane lei. Asadar, avem un impact bugetar total de cca. 1,5 mld. lei in cazul unei reduceri a CAS cu 3 pp, respectiv 2,5 mld. lei in cazul unei reduceri a CAS mai consistente, de 5 pp, asa cum prevede de altfel programul de guvernare al USL.

Cum arata, insa, acest tablou aritmetic al impactului bugetar? Este esentiala, fireste, pentru acuratetea imaginii, luarea in considerare a tuturor implicatiilor cantitative, in sens bugetar, ale reducerii CAS. Caci avem de-a face cu o reducere a veniturilor bugetare, pe de o parte, dar si cu reducerea cheltuielilor, pe de alta parte. Iar cifrele arata astfel:

1) pe partea de venituri, reducerea CAS cu 1 pp conduce la reducerea veniturilor bugetare cu 1 miliard lei, calcul aferent pentru 11 luni din anul 2014;

2) pe partea de cheltuieli, reducerea CAS cu 1 pp inseamna o reducere a cheltuielilor cu CAS la angajator in sectorul bugetar de 320 milioane lei, pentru acelasi interval.

Asadar, doar la o prima vedere in ecuatia algoritmului, pentru reducerea CAS cu 1 pp impactul bugetar net va fi de - 680 milioane lei. Altfel spus, statul va avea in buzunarul veniturilor mai putin cu 1 miliard, in timp ce in buzunarul cheltuielilor vor aparea 320 milioane mai putin. Astfel raman, ca suma neta, 680 milioane lei.

Citeste intreaga analiza a lui Cosmin Marinescu pe Contributors.ro.

Cosmin Marinescu este conferenţiar universitar doctor la ASE București, coordonator al Centrului pentru Economie si Libertate - ECOL