De la initierea programelor de relaxare monetara in 2008 si pana in prezent, aurul a beneficiat foarte mult, crescand cu mai mult de 50% (2008: 840 USD/uncie si 13 iunie 2014: 1.261USD/uncie). Primul program de relaxare monetara (QE1) din noiembrie 2008 si martie 2009, a doua runda (Q2) din noiembrie 2010, au pornit valuri de cumparare care au transformat aurul intr-un activ foarte cautat pentru urmatorii trei ani, culminand in septembrie 2011, cu un nivel record de 1.920 USD/uncie.

Acesta a fost un prim exemplu de corelatie pozitiva intre preturile aurului si evolutia bilantul Fed. Aceasta corelatie pozitiva pare sa inceteze in decembrie 2012, atunci cand o crestere de 45 USDmld/luna a achizitiilor de obligatiuni de catre Fed la 85 USDmld/luna nu a putut misca piata aurului. La sfarsitul lunii iunie 2013, aurul a atins cel mai scazut nivel din ultimii trei ani, de 1.200 USD/uncie ca urmare a declaratiilor si speculatiilor potrivit carora incepand cu luna septembrie a aceluiasi an Fed ar putea inceta programele de relaxare cantitativa, se arata intr-o analiza publicata de Piraeus Bank.

Textul de mai jos descrie circumstantele, motivatiile pentru programele de relaxare monetara ale Fed si foarte pe scurt pe cele ale Bancii Centrale Europene in timpul crizei financiare din ultimii ani si perioada de revenire, precum si impactul acestor masuri asupra evolutiei pretului aurului. Programele au incercat initial sa atenueze efectele negative ale crizei in pietele financiare, dar scopul s-a extins rapid inspre includerea altor obiective precum atingerea tintelor de inflatie, stimularea economiei reale, atenuarea crizei datoriilor suverane europene. Banca Centrala Europeana si-a concentrat programele catre creditarea directa a bancilor, abordare ce reflecta structura sistemelor financiare ce pun bancile in centru, in timp ce Fed si-a extins baza monetara prin achizitionarea de obligatiuni. In conditiile unor niveluri foarte scazute ale ratelor dobanzilor, bancile centrale au initiat politici neconventionale, care de multe ori au avut ca efect cresterea dramatica a bazei monetare, in vederea stimularii economiei. Unele dintre aceste politici neconventionale implica creditarea directa pe pietele de creditare specifice, aflate in dificultate pe termen scurt, in timp ce altele implica achizitii ale activelor pe termen lung care sunt destinate sa reduca ratele reale ale dobanzilor pe termen lung.

  • (De)Corelatia Aur-programele de relaxare cantitativa Fed (QE)

De la initierea programelor de relaxare monetara in 2008 si pana in prezent, aurul a beneficiat foarte mult, crescand cu mai mult de 50% (2008: 840 USD/uncie si 13 iunie 2014: 1.261USD/uncie). Primul program de relaxare monetara (QE1) din noiembrie 2008 si martie 2009, a doua runda (Q2) din noiembrie 2010, au pornit valuri de cumparare care au transformat aurul intr-un activ foarte cautat pentru urmatorii trei ani, culminand in septembrie 2011, cu un nivel record de 1.920 USD/uncie. Acesta a fost un prim exemplu de corelatie pozitiva intre preturile aurului si evolutia bilantul Fed. Aceasta corelatie pozitiva pare sa inceteze in decembrie 2012, atunci cand o crestere de 45 USDmld/luna a achizitiilor de obligatiuni de catre Fed la 85 USDmld/luna nu a putut misca piata aurului. La sfarsitul lunii iunie 2013, aurul a atins cel mai scazut nivel din ultimii trei ani, de 1.200 USD/uncie ca urmare a declaratiilor si speculatiilor potrivit carora incepand cu luna septembrie a aceluiasi an Fed ar putea inceta programele de relaxare cantitativa.

Desi urmatoarea sedinta Fed nu sprijinise reducerea, renuntarea la programul curent de stimulare, aurul a avut in continuare o evolutie descrescatoare in a doua jumatate a anului 2013 pe fondul optimismului privind economia SUA si speculatiilor potrivit carora QE3 va fi taiat in curand. 18 decembrie 2013 marcheaza data la care Fed a anuntat ca incepe sa reduca achizitiile de obligatiuni, iar aurul a atins din nou nivelul de aprox. 1.200 USD/uncie dupa ce se apreciase de la scaderea din iunie 2013 pana la aprox 1.395 USD/uncie la sfarsitul lunii august 2013. Aurul a recuperat o parte din pierderi in mijlocul lunii martie 2014, atingand nivelul de USD 1.380/uncie, in paralel cu deciziile de reducere a programului de QE de la 85 USDmld/luna la 35 USDmld/luna in ultimele 5 sedinte de politica monetara (reducere cate 10mld USD/luna la fiecare sedinta).

  • Principalele masuri de relaxare economica si evolutia aurului

Turbulentele de pe pietele financiare, cresterea primelor de risc, lipsa de lichiditate care a urmat falimentului Lehman Brother din septembrie 2008 au determinat autoritatile monetare si fiscale sa pompeze dolari in piata in cel mai scurt timp posibil pentru societatile financiare si nefinanciare de ambele parti ale Atlanticului. Primul val de astfel de programe de relaxare cantitativa (octombrie 2008 - mai 2009) a venit ca raspuns la situatia de urgenta privind falimentul Lehman. Actiunile intreprinse de Fed (liniile sale de swap cu BOE, BCE si Banca Nationala a Elvetiei ce acomodau orice cantitate de fonduri necesara, garantarea fondului monetar de depozite (Money Market Mutual Fund), facilitatea de lichiditate privind titluri financiare acoperite cu active (Asset Backed Commercial Paper Money Market Mutual Fund), facilitatea de lichiditate (Commercial Paper Funding Facility)) au fost primele masuri luate fara a aplica si operatiuni de sterilizare, permitand Fed extinderea bazei monetare. BCE a anuntat la 29 septembrie 2008, ca va incepe operatiunea de refinantare pentru o luna pentru a imbunatati lichiditatea generala a sistemului bancar din zona euro. Pe fondul cresterii bruste a riscului de contrapartida, BCE a raspuns la 15 octombrie 2008 cu prima sa masura de relaxare monetara anuntand ca va acorda fondurile necesare bancilor pe baza existentei garantiilor oferite de acestea la rata de refinantare (Fixed Rate Tender Full Allotment).

La 25 Noiembrie 2008 Fed a anuntat ca intentioneaza sa achizitioneze 100 USDmld credite acordate de GSE (Government Sponsored Enterprise debt) si 500 USD mld titluri acoperite prin active emise de GSE (Mortgade Backed Securities). La 18 Martie 2009 Fed a anuntat cumpararea a inca 100 USDmld credite acordate de

GSE (Government Sponsored Enterprise debt) si 750 USDmld titluri acoperite prin active emise de GSE (Mortgage Backed Securities -MBS) si 300 USDmld titluri de stat pe termen lung. Programele instituite de Fed din noiembrie 2008 si martie 2009 au fost proiectate pentru a sprijini intreaga economie, dar au prioritizat pietele de credit de locuinte, greu afectate de scaderea preturilor in perioada 2006-08 la imobiliarele din SUA.

In ciuda ofertei generoase a BCE privind imprumuturile la cele mai mici rate de dobanda, ingrijorarea

fata de riscul de contrapartida, lipsa de incredere in banci a secat imprumuturile interbancare.

BCE a raspuns la 07 mai 2009, prin reducerea ratei principale de refinantare la 1% si prin introducerea operatiunilor de refinantare pe termen lung – 12 luni (Long Term Refinancing Operations - LTRO) si programului de achizitionare de obligatiuni acoperite (Covered Bond Purchase Program - CBPP) in suma 60 EURmld. Facilitatea LTRO la 12 luni a fost creata pentru a raspunde preferintelor bancilor comerciale de a imprumuta la scadente mai lungi. Presedintele BCE de la acel moment, Jean Claude Trichet, a sustinut faptul ca aceste programe nu sunt programe de QE si nici nu vor duce la cresterea bilantului BCE.

In perioada decembrie 2009 - iulie 2010, conditiile de piata s-au imbunatatit insa, pe de alta parte, escaladarea crizei datoriei suverane europene, a determinat reluarea de catre BCE a operatiunilor de cumparare de active in aceasta perioada. Astfel ca, in mai 2010, BCE a anuntat ca va cumpara titluri de stat in piata secundara – Securities Markets Programme (SME), scopul acestui program fiind asigurarea lichiditatii in acele segmente de piata care sunt disfunctionale. De asemenea, BCE a anuntat ca aceste achizitii de active vor fi sterilizate prin operatiuni specifice pentru a reabsorbi lichiditatea injectata prin intermediul acestui program.

  • A influentat primul program QE1 evolutia aurului?

In perioada 25 noiembrie 2008 - 31 martie 2010 corelatia QE-aur este vizibila, aurul inregistrand o crestere de peste 34%. Dupa 31 martie, piețele s-au lovit de un mediu non-QE pana in august 2010, cand Ben Bernanke a adus in discutie ideea unei a doua runde de QE. In perioada 31 martie - 27 august 2010 aurul a crescut cu peste 11%.

In a doua jumatate a anului 2010 SUA se confrunta cu o tendinta ingrijoratoare dezinflationista. La data de 10 august 2010, Fed a anuntat ca va mentine dimensiunea bilantului prin reinvestirea platilor aferente programului de achizitii de active la scara larga (Large Scale Asset Purchase –LSAP) in titluri de stat. De asemenea, a semnalat ca este interesat si de alte achizitii de active. In cele din urma a anuntat la 03 noiembrie 2010, ca va cumpara in plus 600 USDmld titluri de stat pentru a promova un ritm crescut de redresare economica si pentru a se asigura ca inflatia se mentine la nivelul asteptat.

  • Corelare pozitiva aur-QE2?

Aurul a beneficiat si de a doua runda de relaxare cantitativa, de la primul indiciu de QE2 la pana la finalizarea QE2 aurul urcand peste 20%.

Sfarsitul verii anului 2011 a adus temeri reinnoite de recesiune in Statele Unite. Ca raspuns, Fed a anuntat o a treia runda de achizitii de titluri de trezorerie la termen lung, program denumit "Operation Twist" deoarece Fed a vandut 400 USDmld active pe termen scurt, in timp ce a cumparat 400 USDmld active pe termen lung, pentru a reduce ratele dobanzilor pe termen lung in raport cu ratele dobanzilor pe termen scurt, astfel rasucind curba de randament. Aceasta operatiune nu a crescut baza monetara. In aceeasi sedinta, au anuntat si intentia de a reinvesti sumele maturate din MBS si GSED tot in MBS.

Perioada post QE2-prima mentiune a QE3 Cu o astfel de evolutie spectaculoasa a aurului, ar fi rezonabil sa ne asteptam ca metalul pretios sa fi pierdut teren o data cu finalizarea QE2. Dar s-a dovedit a nu fi cazul: de la 30 iunie 2011 pana la prima mentiune a lui Bernanke privind QE3 (31 august 2012) aurul a beneficiat de o crestere de peste 10%, fara a avea suportul QE.

Criza datoriei suverane europene a continuat sa perturbe pietele europene si americane si in toamna anului 2011. Ca raspuns, la 06 octombrie 2011, BCE a anuntat un al doilea tur de CBPP si suplimentarea LTRO – 12 luni pentru a oferi finantare bancilor. La 08 decembrie 2011, BCE a anuntat LTRO – 36 luni.

In timpul primaverii si verii anului 2012 piata muncii din SUA crestea semnificativ mai lent decat era asteptat. La 20 iunie 2012, Fed a anuntat ca va extinde pana la sfarsitul anului programul de crestere a maturitatii „Operation twist”. Achizitiile suplimentare (si vanzari)-Operation Twist au continuat in acelasi ritm asteptandu-se un total de 267 USDmld. Dupa cum erau si asteptarile in piata, la 13 septembrie 2012, Fed a anuntat a treia runda de relaxare cantitativa (QE3). Spre deosebire de programele sale anterioare, Fed s-a angajat mai degraba la un ritm constant de achizitii decat la o cantitate totala. A estimat ca va cumpara 40 USDmld in MBS pe luna si va continua aceasta operatiune atata timp cat perspectivele pietei fortei de munca nu se imbunatatesc substantial in contextul stabilitatii preturilor.

Criza datoriei suverane europene a continuat si in vara anului 2012, astfel ca la data de 06 septembrie 2012, BCE a anuntat ca programul privind tranzactiile monetare (OMTs) va inlocui programul SMP. Programul OMT permite BCE sa cumpere datoriile suverane din zona euro pe piata secundara cu indeplinirea anumitor conditii. Una dintre deficientele SMP este lipsa unui mecanism de impunere a unor conditii pentru a primi sprijin. Ca si in cazul tranzactiilor SMP, tranzactiile OMTs trebuiau sa fie sterilizate.

In decembrie 2012, Fed anunta ca va cumpara in total de 85 USDmld titluri de stat pe termen lung si MBS, si ca termina programul Operation Twist. In acelasi timp, a promis ca va mentine QE4 pana cand se va indeplini una dintre cele doua conditii: fie rata somajului < 6,5%, fie inflatia > 2,5%.

  • Aurul post QE3

Avand in vedere dimensiunea QE3 si consensul general privind corelatia pozitiva aur- QE, se astepta ca aurul sa continue cresterea odata cu aparitie ideii de QE3. Cu toate acestea, din 31 august 2012 pana la 17 septembrie 2013, aurul a scazut cu peste 21%. Mare parte a acestei deprecieri a avut loc inainte de mentionarea de catre Bernanke a ideii de reducere a stimulilor.

La 19 iunie 2013, Ben Bernanke, a anuntat ca este posibil sa reduca achizitiile de obligatiuni de la 85 USDmld la 65 USDmld pe luna in timpul viitoarei sedinte de politica monetara din septembrie 2013 daca se mentin datele economice pozitive. Insa la 18 septembrie 2013 Fed a decis sa nu reduca programul de cumparare de obligatiuni, dar la 18 decembrie 2013 Fed a anuntat ca va incepe sa reduca sumele aferente politicii de relaxare cantitativa (QE) de la 85 USDmld la 75 USDmld/luna (35 USDmld MBS si 40 USDmld titluri stat) incepand cu ianuarie 2014.

La 30 ianuarie 2014 a redus cu inca 10 USDmld programul de relaxare cantitativa (QE) la 65 USDmld, pe baza indicatorilor pietei muncii americane, care s-au imbunatatit, dar si a cresterii economice care se inregistrase in ultimele trimestre. A fost prima intalnire fara un vot negativ din iunie 2011, aratand ingrijorarile factorilor de decizie privind riscul de bula a preturilor activelor pe fondul volumului crescut al bilantului Fed care ajunsese la 4,1 USDtrilioane. In linie cu asteptarile din piata, de la inceputul anului curent pana in prezent programul de relaxare cantitativa a fost redus periodic cu cate 10 USDmld/luna ajungand in prezent la 35 USDmld/luna. De asemenea, in cadrul ultimei sedinte, Fed a decis inca o data mentinerea ratei de politica monetara Fed la zero, nivel unde este din decembrie 2008.

La 5 iunie 2014 Banca Centrala Europeana a redus rata cheie la 0.15% si a impins rata dobanzii pentru depozitele overnight in domeniul negativ la -0.1%, fiind prima dintre cele mai importante banci centrale "Big Four" - BCE, Banca Angliei, Banca Japoniei si Fed – care a apelat la dobanzi negative. Banca a mentionat ca va lansa un nou program de refinantare pe termen lung a institutiilor de credit si ca este pregatita sa achizitioneze obligatiuni garantate cu active. Masurile erau in mare parte anticipate de piata si au avut ca scop si pomparea de lichiditati in economia europeana, reducerea presiunii asupra monedei euro puternice care ameninta revenirea economiei.

  • Aurul in perioada de reducere a programelor  QE

Aurul a revenit de la sfarsitul lunii decembrie 2013 in mijlocul lunii martie 2014, apreciindu-se cu aprox. 15%, in paralel cu deciziile de reducere a programului Fed de QE.

Si-a atins scopul programul de stimulare economica impus de Fed? QE a atins unele dintre obiectivele sale, insa a ratat complet altele, si poate a creat o bula economica. In primul rand, QE a eliminat creditele ipotecare toxice subprime din bilanturile bancilor, a contribuit la restabilirea increderii in sistemul bancar. De asemenea, a ajutat la stabilizarea economiei Statelor Unite, oferind fonduri si increderea ca este posibila iesirea din recesiune. In al treilea rand, a pastrat ratele dobanzii suficient de scazute pentru a revigora piata imobiliara. In al patrulea rand, a ajutat intr-o oarecare masura la stimularea cresterii economice. Insa nu a reusit sa ajute la cresterea pietei creditelor. Fondurile care au ajuns la banci le-au ajutat pe acestea sa isi consolideze detinerile, acestea nefiind distribuite mai departe in economie. Bancile au folosit acesti bani pentru a tripla pretul actiunilor acestora prin dividende si rascumparari ale actiunilor proprii. Din moment ce bancile nu au dat fondurile mai departe spre imprumut, inflatia nu a crescut pentru bunurile de consum.

Cu toate acestea, QE a dus la cresterea inflatiei aferente activelor, respectiv aur si alte marfuri, si ulterior actiunilor pe fondul redirectionarii atentiei investitorilor dinspre detinerile de obligatiuni.