Guvernul vrea ca pana in anul 2020 numarul firmelor mici si mijlocii active in Romania sa creasca cu peste 40%, ajungand la 670.000, in care sa lucreze 3,2 milioane de angajati, fata de 2,6 milioane de persoane la finele anului 2013, potrivit proiectului de strategie pentru dezvoltarea IMM-urilor, citat de Mediafax. La finalul anului 2013, in Romania erau active 474.416 firme mici si mijlocii, astfel ca pana in 2020 guvernul isi propune sa creeze conditiile pentru crearea a inca aproape 200.000 de IMM-uri. Contributia IMM-urilor la valoarea adaugata bruta se estimeaza ca va creste in urmatorii 7 ani cu peste 41%, la 38 miliarde de euro.

"Principal indicator de rezultat pentru anul 2020 este soldul net de IMM-uri active economic, care sa depaseasca pragul de 670.000 de intreprinderi in economia Romaniei. Guvernul considera ca obtinerea unui spor de circa 41,23% al numarului de IMM-uri active economic, in urmatorii aproximativ sapte ani, constituie un obiectiv strategic realist. In termeni de densitate a IMM-urilor la 1.000 de locuitori, atingerea acestei tinte strategice inseamna functionarea a circa 36 de intreprinderi la mia de locuitori in 2020, fata de 21,94 intreprinderi la mia de locuitori in 2012. In ceea ce priveste angajatii in sectorul IMM, Guvernul Romaniei considera ca trebuie depasit pragul de 3,2 milioane angajati in IMM-urile active din economia Romaniei", se arata in propunerea Departamentului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Mediu de Afaceri si Turism.

"Strategia stabileste politica Guvernului Romaniei pentru urmatorii sapte ani cu privire la sprijinirea cresterii extensive si intensive a sectorului IMM, cu accent pe sporirea numarului de IMM-uri active la nivel local si pe piete externe de interes si cresterea densitatii IMM-urilor, in special in zonele unde aceasta se situeaza sub media europeana, in vederea diminuarii disparitatilor regionale actuale", se mentioneaza in proiect.

Privite de la nivel macroeconomic, guvernul recunoaste existenta a patru probleme actuale specifice IMM-urilor autohtone, respectiv masa critica - prea putine intreprinderi active in economie, gabaritul afacerii/dimensiunii companiilor - prea putine intreprinderi de marime mijlocie, structura sectoriala - prea multe intreprinderi activeaza in domeniile serviciilor si comertului, precum si rezilienta noilor afaceri - doua treimi dintre intreprinderile noi dispar de pe piata in primul an de viata.

"Date statistice relevante arata ca aproximativ 57% dintre microintreprinderile actuale sunt intreprinderi de subzistenta, care permit asigurarea unui oarecare nivel de trai numai proprietarului afacerii si familiei acestuia", apreciaza sursa citata.

Domeniile pe care strategia le incadreaza in tinte strategice pentru sprijinirea infiintarii de noi firme sunt, in ordinea importantei, industria alimentara, fabricarea produselor textile, tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor, fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii, fabricarea echipamentelor electrice, alte activitati industriale.

Strategice sunt considerate si fabricarea articolelor de imbracaminte, a hartiei si a produselor din hartie, tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor si fabricarea de masini, utilaje si echipamente.

De asemenea, strategia stabileste si domeniile creative de mare interes pentru stimularea crearii si dezvoltarii de IMM-uri, respectiv activitati de editare, de productie cinematografica, video si de programe de televiziune; inregistrari audio si activitati de editare muzicala, de servicii in tehnologia informatiei, de servicii informatice, de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica, cercetare-dezvoltare, publicitate si activitati de studiere a pietei, alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice, invatamant.

Activitatile referitoare la sanatatea umana, serviciile combinate de ingrijire medicala si asistenta sociala, cu cazare, activitatile de creatie si interpretare artistica, activitatile bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati culturale, precum si activitatile sportive, recreative si distractive sunt prioritatile guvernului.

Masurile care vor fi luate in vederea cresterii numarului firmelor mici si mijlocii vizeaza sprijinirea si promovarea antreprenoriatului, accesul IMM-urilor la finantare adecvata, inovare, accesul la piete si internationalizare, reactivitatea administratiei publice la nevoile IMM-urilor.

"In prezent, exista o serie de instrumente de finantare a afacerii provenite din surse financiare interne sau externe, dar care sunt, in general, greu accesibile IMM-urilor. Spre exemplu, pentru accesarea fondurilor europene pe baza de proiecte, foarte multe IMM-uri nu indeplinesc conditiile de eligibilitate intrucat nu dispun de fondurile necesare co-finantarii proiectului, participatia proprie obligatorie fiind de minimum 15% din cheltuielile eligibile, ceea ce poate reprezenta uneori o suma considerabila, prohibitiva", se precizeaza in proiect.

Pentru imbunatatirea accesului la finantare, masurile Guvernului vizeaza implementarea programelor destinate sprijinirii IMM-urilor pentru infiintare, dezvoltare si finantare, precum si pregatirea si operationalizarea institutiei mediatorului de credite, pentru care anul viitor va fi elaborat un act normativ.

Totodata, autoritatile vor sa infiinteze unui fond de investitii cu capital de risc, de tip seed capital fund (care finanteaza afaceri in stadii incipiente de dezvoltare, n.r.) si sa creeze cadrul legislativ de instituire a unor noi instrumente de finantare a activitatii antreprenoriale, precum si un fond de microfinantare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, introducerea noilor tehnologii si realizare de produse ecologice.

Mai mult, pentru 2016, guvernul isi propune sa aplice o schema de stimulare a bancilor comerciale pentru creditarea IMM-urilor.

Strategia este pusa in dezbatere publica.