​Agentul Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Razvan Horatiu Radu, indeamna romanii care muncesc in strainatate in UE sa sesizeze Comisia Europeana si autoritatile romane, prin sistemul trans-european Solvit, daca drepturile de cetateni europeni le sunt lezate de catre autoritatile tarii in care lucreaza. Intr-un interviu acorat Euractiv.ro si HotNews.ro, subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe a explicat si modul in care justitia europeana si reactia autoritatilor nationale actioneaza asupra buzunarului romanilor, in probleme de mediu sau fiscalitate.

Razvan Horatiu Radu Foto: Hotnews

Reporter: Marea Britanie a luat masuri privind accesul cetatenilor straini din Uniunea Europeana la serviciile de asistenta sociala si pe piata muncii din Regat. In ce fel aceste masuri pe care le-au luat britanicii afecteaza dreptul comunitar si drepturile cetatenilor UE inclusiv romani din acel stat?

Razvan Horatiu Radu: Dupa 2007 a fost o perioada de masuri tranzitorii care au permis anumite restrictii la libertatea de circulatie a persoanelor din partea anumitor tari, aceasta perioada a trecut. Cu privire la masurile concrete pe care le ia un anumit stat impotriva cetatenilor romani, in masura in care acele dispozitii legislative sau administrative interne aduc atingere legislatiei UE, toti cetatenii romani au posibilitatea de a reactiona si de a solicita sprijinul Comisiei Europene si al autoritatilor nationale.

In primul rand pot sesiza atat CE cat si autoritatile nationale prin intermediul sistemului Solvit. Noi, ca gestionari ai Solvit in Romania, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe avem un punct de contact pentru Solvit si orice cetatean roman care se afla in UE si constata ca i-a fost incalcat un drept care tine de aplicarea legislatiei europene poate declansa acest mecanism si ne poate sesiza printr-un simplu e-mail. Daca sunt situatii care incalca dreptul UE, cetatenii pot sesiza direct si CE. Comisia, care e singurul gardian al Tratatelor, daca constata ca s-a incalcat legislatia in materie poate declansa impotriva statului respectiv o procedura de infringement.

In ceea ce priveste Marea Britanie au fost proceduri de infringement declansate ca urmare a unor sesizari venite de la lucratorii romani si bulgari. Odata declansata procedura de infringement, statul respectiv este obligat sa se conformeze legislatiei europene. Numai ca acest lucru se poate realiza doar in masura in care este incalcata legislatia europeana.

In ceea ce priveste mecanismul Solvit, noi am reusit sa reglam informal si sa sprijnim cetatenii. De asemenea, daca ne sesizeaza prin Solvit, obligatoriu vor avea un raspuns si unul rapid. Chiar daca nu e o problema care aduce atingere legislatiei europene sau nu e de competenta Solvit, ceea ce e important e ca in maximum o saptamana li se da cetatenilor un raspuns.

Reporter: In apararea Tratatelor si a legislatiei UE, Comisia actioneaza statele membre la Curtea Europeana de Justitie. Romania are foarte multe decalaje de dezvoltare in mai toate sectoarele. Pe mediu, de exemplu, sunt foarte multe probleme vechi, ramase din perioada comunista, precum iazurile de decantare din industria extractiva. Cum rezolva Romania aceste probleme, fara sa fie actionata in justitia europeana?

Razvan Horatiu Radu: De regula, noi reusim sa transpunem legislatia intr-un timp optim sa evitam sa fim dusi la Curte pentru incalcarea legislatiei. Dar sunt si situatii care implica un efort mai mare din partea statului pentru alinierea la exigentele europene. Mediul ridica probleme nu doar Romaniei, in general actiunile care privesc problemele de mediu sunt mult mai delicate, pentru ca a avea un mediu sanatos implica investitii. Practic, tu, pentru a crea premisele necesare pentru a respecta acquis-ul de mediu trebuie sa cheltuiesti foarte multi bani. Din aceste motive, toate statele au probleme mari pe mediu. Pe de alta parte, problemele de mediu sunt de durata, nu pot fi rezolvate printr-o simpla modificare de legislatie sau prin infiintarea unei institutii.

Reporter: Cum sta Romania acum. Cat ne-ar costa toate aceste probleme de mediu? Zeci de milioane de euro, sute de milioane?

Mi-e greu sa avansez o suma, avand in vedere ca nu sunt direct implicat in acele investitii, insa e cert ca acesti bani tot vor fi introdusi acolo unde este cazul, pentru ca, daca nu faci investitia la momentul respectiv, risti sa fii dus la Curtea de Justitie a UE si sa fii si amendat. Amenzile sunt in functie de marimea statului, de incalcarea respectiva. Sanctiunile Curtii sunt destul de mari, de regula, si pot atinge milioane de euro. Asa ca este indicat sa faci investitiile la momentul oportun, pentru ca pana la urma tot trebuie sa le faci. In privinta mediului, CE este destul de angajata, are o serie de programe destul de clare.

Reporter: Romania a fost in situatia sa plateasca amenzi?

Razvan Horatiu Radu: Din fericire, pana in momentul de fata noi NU am fost condamnati de Curtea de Justitie. Mai mult, nu am fost obligati niciodata sa platim vreo sanctiune. Avem la ora actuala doua litigii pe rolul Curtii de Justitie, Comisia ne-a cerut sa platim sanctiuni, dar Curtea nu a pronuntat vreo hotarare in aceste cauze. Sunt cauzele privind energia, transpunerea Pachetului III - Energie, mai multe state au intarziat cu transpunerea acestui pachet - Germania, Polonia, Slovenia, Bulgaria, Finlanda. Parte din ele au reusit sa-si transpuna legislatia in materie si in cazul unora deja Comisia a retras actiunile si exista premise favorabile si in privinta Romaniei, mai ales ca proiectul transpunerii acestor directive, privind energia electrica si gazele naturale, este in discutie. Se pare ca in urmatoarea sedinta de guvern va fi gata de adoptare, dupa care va intra in Parlament.

Lipsa transpunerii ne poate aduce o sanctiune foarte mare, Comisia cerand o sanctiune de 30.000 de euro pentru fiecare zi de intarziere pentru fiecare din cele doua directive si sa nu uitam ca directivele sunt din anul 2009 (circa 10 milioane de euro se acumuleaza intr-un an, perioada deja scursa de cand Comisia a constatat transpunerea partiala a directivelor - n.r.). Curtea nu va da probabil o decizie in viitorul apropiat, pentru ca am trimis un punct de vedere Curtii de Justitie, am cerut si desfasurarea unei faze orale, am trimis si o serie de argumente. Din punctul nostru de vedere, solicitarile Comisiei nu sunt justificate intru totul.

Reporter: Cat de repede trebuie sa fie transpuse aceste directive pentru a se elimina pericolul de a ajunge in situatia sa nu platim?

Razvan Horatiu Radu: Cat mai repede posibil. Directivele sunt din 2009, ele trebuia sa fie transpuse din anii trecuti. Sa fim judiciosi, trebuie sa precizam ca mare parte a prevederilor directivelor respective erau deja transpuse in legislatia interna. Ramasese o serie de componente inca netranspuse, iar acum Departamentul pentru energie reuseste sa faca o transpunere totala, dar proiectul va trebui sa treaca si prin Parlament.

Reporter: Inca o chestiune- fiscalitatea, am vazut ca sunt aici multe cauze precontencioase. Cum sta Romania aici?

Razvan Horatiu Radu: Romania are o serie de cauze privind fiscalitatea. Orice stat al UE incearca sa-si impuna regulile fiscale si sa interpreteze legislatia europeana in favoarea bugetului national. Cauzele in domeniul fiscalitatii de pana acum am reusit sa le inchidem in faza precontencioasa, am cooperat cu Ministerul Finantelor, cu ANAF. Avem, insa, o serie de intrebari preliminare din partea instantelor nationale care ridica probleme de interpretare - chiar unionala - in materie de fiscalitate. Sunt litigii pe care companiile romanesti le au cu administratiile financiare. Administratiile financiare vor avea intotdeauna un punct de vedere care poate nu va fi si cel al contribuabilului, vine instanta si pune intrebarea preliminara atunci cand constata ca sunt chestiuni care tin de interpretarea legislatiei europene si Curtea de Justitie vine si lamureste acea problema.

Am avut hotarari din partea Curtii de Justitie, unele au validat practicile administratiilor fiscale, dar au fost si hotarari ale Curtii Europene de Justitie care nu au validat practicile administratiilor fiscale. Important este ca problemele au fost totusi rezolvate la nivel national, pentru ca instanta interna a tinut mereu cont de punctul de vedere al Curtii de Justitie a UE si cand a solutionat litigiul a avut pe masa toate elementele pentru a da o solutie conforma cu dreptul UE.

Reporter: De cele mai multe ori, rezolvarea interna a problemelor de fiscalitate se face prin modificarea Codului fiscal....

Razvan Horatiu Radu: Sunt situatii care se rezvolva prin modificarea codului fiscal si acestea pot fi rezolvate cel mai usor. Sunt insa situatii mai complicate, care tin de interpretare si poti avea, de exemplu, diferenta intre punctul de vedere al contribuabilului si cel care da decizia de impunere. Sunt probleme de interpretare care nu pot fi rezolvate nici la nivel european. Acelea necesita o abordare mai atenta din partea autoritatilor pentru ca au fost situatii in care Curtea de Justitie a statuat impotriva a ceea ce s-a stabilit la nivelul organului fiscal. Partea buna e ca instanta de judecata a putut cere un punct de vedere si din partea Curtii de la Luxemburg si sa dea litigiului in cauza solutia corecta. Pana la urma, eu as vedea-o tot ca pe o rezolvare a problemelor la nivel intern.

Reporter: Dar de ce nu face departamentul dvs. de la MAE, impreuna cu toate institutiile implicate, o cooperare preventiva, astfel incat sa nu mai fie nevoie de modificari fiscale, de tot soiul de proceduri care pun contribuabilul pe drumuri, il streseaza.

Razvan Horatiu Radu: Avem. Avem reuniuni ciclice, o data la 3 luni avem Grupul de lucru contencios UE si acolo sunt si reprezentanti ai Ministerului de Finante si ai ANAF. Avem cu ei intalniri si un dialog foarte bun in materie. Si cooperarea ne ajuta sa rezolvam problemele in masura in care putem. De la nivelul nostru de Minister al Afacerilor Externe este mai greu de realizat un dialog cu inspectiile fiscale, de exemplu. Ministerul de Finante are rolul sa-si armonizeze toate practicile interne de la nivelul fiecarui judet cu normele UE. Aici tine mai mult poate si de lipsa unei culturi administrative europene. Noi suntem stat membru de abia 7 ani, iar problemele europene, din pacate, nu sunt cele mai populare in Romania. Chiar daca de la Bruxelles se da ora exacta, nu intotdeauna cetatenii nostri sunt interesati de aceste probleme.

Reporter: Dar ce ar trebui sa facem?

Razvan Horatiu Radu: Ar putea avea o contributie mult mai activa. De exemplu, daca o directiva se afla in dezbatere publica (...), noi suntem prea putin implicati in aceasta faza de dezbatere. Cand Romania isi dezbate legislatia interna de transpunere a directivelor europene, societatea interna e prea putin implicata in transpunerea legislatiei. Noi dam avize pe actele normative cand se transpune legislatia UE, dar de foarte putine ori am fost cautati de mediul de afaceri si de societatea civila. Ne intristeaza acest lucru.

Reporter: Cu autoritatile locale cum cooperati, pentru ca sunt foarte multe componente de legislatie europeana care se intersecteaza cu hotararile locale?

Razvan Horatiu Radu: Dialogul a fost putin mai dificil, pentru ca tu, ca autoritate guvernamentala, nu ai parghii de control asupra autoritatilor locale, de multe ori fiind vorba de autoritati alese. Insa noi speram ca pe viitor sa dezvoltam - si avem in analiza un proiect pe fonduri europene - capacitatea decizionala a autoritatilor locale in domeniul UE si sa facem inclusiv sesiuni de training cu autoritatile locale.