In urma sedintei actionarilor bancii Carpatica, actionarii au acceptat planurile de dezvoltare ale bancii. Astfel, conducerea bancii a fost mandatata sa gaseasca un posibil candidat pentru o fuziune, partener alaturi de care banca sa isi consolideze pozitia in piata, au transmis miercuri oficialii Carpatica prin intermediul unui comunicat remis BVB. Preţul acţiunilor bancii (simbol bursier: BCC) au crescut cu 15%, maximul admis de mecanismele Bursei de Valori, la ora 14 acestea tranzactionandu-se cu 0,071 lei/titlu. Conducerea Bancii Carpatica si-a propus sa gaseasca pana in septembrie o varianta de fuziune care sa sustina propulsarea in Top 10, cu pastrarea numelui, avand si sustinerea actionarului majoritar, Ilie Carabulea, in ciuda unor probleme de comunicare initiale, dupa cum afirma CEO-ul bancii, Johan Gabriels.

"Avem tinte agresive de crestere si de a obtine o pozitie de Top 10. Si vrem sa o facem sub numele de Carpatica si sub licenta pe care o avem. Provocarea pe care o avem este de a atrage portofoliu, de a atrage o alta parte cu care sa ne adunam eforturile si de aceea am ales o fuziune. O fuziune este ca o casatorie. Doua parti se unesc. Avantajul nostru ca banca este ca suntem lichizi, iar lichiditatea este aur. Avem un raport credite/depozite de 60%. Avem mai multe depozite decat credite", a declarat Gabriels intr-un interviu acordat Mediafax

Banca Carpatica avea la finele anului trecut active de peste 4 miliarde de lei, corespunzatoare unei cote de piata de circa 1%, ceea ce o plaseaza pe pozitia 20 in sistemul bancar.

Directorul executiv al bancii a aratat ca nu la fel de satisfacatoare este rata de adecvare a capitalului, care se situeaza la 12%, peste limita ceruta de BNR, dar este insuficienta pentru planurile de dezvoltare ale bancii.

"De fapt, trebuie sa gasim o alta institutie bine capitalizata, care sa fie de acord cu planurile noastre de crestere, sau care sa aiba eventual un portofoliu de credite care sa ne urce repede intr-o alta clasa de rating. Cred ca este vorba de complementaritate cu cealalta parte. O fuziune este ca o casatorie dintre doua parti, care ar putea avea dimensiuni similare si aduc impreuna diferite competente si beneficii reciproce. Avem lichiditatea, avem o echipa de management si avem strategia potrivita. Ceea ce dorim este mai mult capital", a completat Gabriels.

El a aratat ca 2013 a fost un an de succes, nu doar din perspectiva rezultatelor financiare obtinute de banca, ci si pentru ca a reusit sa creeze o echipa manageriala competitiva. Gabriels spune ca a acceptat sa preia Banca Carpatica si pentru ca momentul din piata indrepta afacerile catre bancile romanesti.

"Cand am venit in Romania, in 2009, era inca ￂsexiￂ pentru marile companii sa lucreze cu ING, RBS, Citi. De atunci lucrurile s-au schimbat, foarte multe banci europene sunt de vanzare, exista un proces de dezintermediere. In mod natural, bancile romanesti trebuie sa ramana in piata. Nu se pot preface ca economia romaneasca nu conteaza. Nu suntem doar pe jumatate romani. De aceea vedeti si succesul Banca Transilvania, CEC Bank, care este de stat, si cred ca este loc si pentru o a treia banca romaneasca, un pretendent", a continuat directorul Bancii Carpatica.

Banca a raportat pentru anul trecut un profit net de 38 milioane lei (8,59 milioane euro), in crestere cu 77,2% fata de 2012. Soldul net al creditelor a crescut cu 4% (44 milioane lei ) fata de 2012, la 1,226 miliarde lei, iar cel al depozitelor cu 12% (306 milioane lei), la 2,82 miliarde lei. Astfel, banca a avut un raport credite/depozite de 55%.

Gabriels a explicat ca din momentul in care a acceptat postul de CEO a avut sarcina sa construiasca o noua echipa de conducere si sa dezvolte banca pentru a intra in Top 10, obiectiv reiterat in fata actionarilor si intr-o AGA din septembrie 2013.

"Avem ambitia sa devenim o banca mare, care sa intre in Top 10, si nu pentru ca vreau sa fiu CEO la o banca de Top 10, ci pentru ca realitatea arata ca, daca vrei sa ai o profitabilitate sustenabila, cred ca trebuie sa detii cel putin 2-3% din activele sistemului. Astazi, segmentele de nisa din piata financiara nu sunt suficient de dezvoltate ca sa derulezi afaceri profitabile. Daca ai o retea semnificativa, trebuie sa ai active pentru a aduce profitabilitate. Cele mai multe banci din grupul 2si 3 fac pierderi sau se lupta sa fie pe zero", afirma Gabriels.

Directorul Carpatica a aratat ca nu a fost exclusa niciodata o achizitie sau o fuziune ca alternativa la cresterea organica, iar problema reputationala care a intervenit in ianuarie, dupa arestarea principalului actionar, Ilie Carabulea, a fortat lucrurile spre o solutie de crestere mai rapida.

"Acest lucru ne-a determinat sa luam in considerare ceea ce numim o fuziune cu o alta institutie, pentru a sustine cresterea si de a avea suficient capital pentru a-mi putea indeplini strategia. La ceea ce ne uitam este o alta institutie, investitor strategic, alta banca, care sa aiba suficient capital si eventual are deja un portofoliu, care sa ne dea primul pas, prima miscare, pentru a ne indeplini tinta de pozitionare in Top 10. Este o provocare, dar cred ca o vom indeplini. Avem deja aprobarea actionarilor", a continuat Gabriels.

El a precizat ca activitatea bancii in relatia cu clientii nu a fost afectata de arestarea lui Ilie Carabulea, dar a avut un efect in piata interbancara, unde riscul reputational este mult mai rapid luat in calcul de catre parteneri.

"O banca nu este o institutie izolata. Lucram cu alte banci... cand plasam lichiditatea, cand cumparam titluri de stat, cand facem tranzactii. Aceste banci au propriile reguli de conformitate, de cunoastere a clientului. Acestea se intreaba care este problema cu domnul Carabulea. BNR i-a suspendat dreptul de vot, nu este condamnat, dar este cercetat. Suntem confortabili sa avem relatii cu Carpatica? Este o problema de relationare intre banci si nu de relatii cu clientii. Nu am vazut niciun efect pe partea de depozite si nici clienti plecand din banca. Din aceasta perspectiva nu este niciun efect, dar am vazut o parte din bancile partenere intreband cine are controlul, ce se intampla cu domnul Carabulea, ce se intampla ca avem 57% din drepturile de vot suspendate si cine conduce. Deci, problema reputatiei este importanta", a explicat directorul bancii.

El a reiterat ca strategia bancii a fost dintotdeauna sa gaseasca un investitor strategic, iar evenimentele din ianuarie au pus mai multa presiune sa se mearga catre aceasta decizie, care s-a materializat intr-un termen foarte scurt, respectiv luna spetembrie.

"Nu se schimba strategia, se schimba doar calendarul. Acordul actionarilor a avut deja un efect pozitiv asupra bancilor partenere, intrucat din acel moment ceva s-a intamplat. Au fost dispuse sa ne sustina. Au inteles ca nu exista un razboi intre management si actionari si intre banca si BNR. Pentru mine, aceasta problema reputationala s-a transformat intr-o oportunitate de a gasi un partener strategic pentru fuziune, directionat sa ne atingem tintele chiar mai devreme decat ne-am porpus anterior", a continuat Gabriels.

In ceea ce priveste relatia cu Ilie Carabulea, principalul actionar, cu o participatie directa de 41,29% din capital, Gabriels spune ca a fost mereu una "foarte profesionala", exceptand o scurta perioada dupa arestarea acestuia, cand au existat "probleme de comunicare"

"Lumea a inteles prin fuziune ca noi vrem sa vindem. Avem o problema, deci banca este fortata sa vanda. Dar nu este adevarat, nu vrem asta. Dar este adevarat ca ne trebuie o guvernanta mai deschisa si o noua structura a actionariatului", a adaugat Gabriels.

El a aratat ca Ilie Carabulea este legat sufleteste de Banca Carpatica, pe care a crescut-o la fel ca pe proprii copii, iar acest lucru l-a inteles chiar de la fiii acestuia.

"La adunarea generala am incercat sa le explic (actionarilor si copiilor lui Ilie Carabulea -n.r.) ca este ca si atunci cand parintii unui copil de 16-17 ani se confrunta cu momentul in care trebuie sa-l lase sa plece de acasa. Asta trebuie sa faca ei. Este la fel cu ce s-a intamplat la Banca Transilvania. Este firesc in procesul de crestere. Cred ca au inteles asta. Ei vor ce este mai bine pentru copii lor, vor ce e mai bine pentru banca", a completat Gabriels.

Directorul general al Bancii Carpatica a afirmat ca familia Carabulea nu mai doreste sa aduca capital suplimentar, si de fapt nici nu ii mai este permis sa mai vina cu capital dupa decizia BNR de a le suspenda dreptul de vot.

"Sunt constienti ca este nevoie de finantare si deci sustin deciziile. Cand ai 99% din voturile celor prezenti la adunarea generala asta inseamna ca inclusiv fondatorii, suporteri ai domnului Carabulea, au votat pentru, altfel nu puteam ajunge la acel scor. Din aceasta perspectiva, le-am explicat si clartificat planurile pe care le avem. Vrem ce este mai bine pentru banca, managementul doreste tot ce este mai bine, actionarii vor ce este mai bine pentru banca si, de asemenea, BNR vrea ce este mai bine pentru aceasta banca. Scopurile sunt diferite. BNR vrea sa protejeze sistemul bancar, deponentii, avem 150.000 de pensionari crora le punem lunar in conturi pensiile. Nu vor sa riste", a mai explicat Gabriels.

In opinia lui Gabriels, atat managementul, cat si actionarii si banca centrala, doresc ca banca sa aiba succes si sa reuseasca sa devina o banca importanta, "cu capital in principal romanesc".

"Toate obiectivele sunt aceleasi. Intr-adevar, au existat niste neintelegeri si au fost ceva probleme de comunicare, date fiind circumstantele. Apar multe lucruri in presa despre cei cinci de la Carpatica", a afirmat Gabriels.

El a precizat ca orice decizie va fi luata va fi necesara aprobare BNR si a actionarilor.

"In cele din urma, va fi decizia actionarilor, care, impreuna cu BNR, vor decide asupra partenerului sau investitorului pe care il vom aduce in banca", a mai aratat Gabriels.

Seful bancii s-a declarat optimist ca va reusi sa incheie procesul selectie a unui partener pana in luna septembrie, fuziunea fiind piroritatea principala, opinand ca ese necesara o noua structuraa a actionariatului pana la finele anului.

"Exista interes, am primit mai multe telefoane fata de cat ma asteptam. Unele sunt reale, altele erau de genul, ￂOk, hai sa pescuim putinￂ", a explicat Gabriels.

Directorul Carpatica a aratat ca o fuziune poate fi propusa atat de banca, cat si de un investitor interesat, si presupune o evaluare independenta a celor doua entitati, care poate dura cateva luni.

"Estimam valoarea Bancii carpatica, estimam valoarea celeilalte parti si apoi calculam rata de schimb la care se face fuziunea, dupa care mergem la actionari pentru aprobare. Tinta este finele lunii septembrie, dar asta nu inseamna ca n-ar putea fi cu o luna mai tarziu￢, a adaugat directorul Bancii Carpatica

El a anuntat ca vrea sa pastreze atat numele de Banca Carpatica, cat si licenta acordata de banca centrala, iar noua entitate sa ramana o banca listata, obiectiv chiar importnat.

"Vreau sa pastrez si sediul legal in Sibiu (...) Este bine sa pastrezi sediul legal in Sibiu si din perspectiva diferentierii. Toata lumea s-a concentrat in Bucuresti, cu exceptia Bancii Transilvania, care este in Cluj. Nu vad niciun motiv de a ne muta de aici. Pe de alta parte, trebuie sa fim deschisi si sa vedem cine va dori sa investeasca in banca", a adaugat Gabriels.

Managerul spune ca BNR sustine banca si ca le-a transmis ca ar dori ca partener pentru fuziune o entitate care sa aiba experienta bancara si sa fie reglementata.

"In principiu, trebuie sa fie o fuziune banca cu banca", a aratat Gabriels.

Excluzand efectele unei fuziuni, managementul are ca obiectiv o crestere substantiala a creditarii, in jur de 25%, in timp ce profitul pe acest an este estimat in linie cu rezultatul din 2013.

"De ce la fel? Pentru ca vrem sa ne mutam catre creditarea economiei reale. Anul trecut am investit in titluri de stat si au fost profitabile, dar acum vrem sa identificam oportunitati si sa creditam. Aceasta mutare nu va aduce un profit imediat mai mare, dar va aduce venituri mai sustenabile. Ne transferam afacerile dinspre un mediu volatil catre un mediu mai sustenabil", a adaugat Gabriels.

El se spune ca asteptarile sunt pentru mai mult credit, mai multe venituri din dobanzi si mai multe venituri din tranzactii, plati, schimburi valutare.

"Au fost cativa clienti care au vrut sa vina in aceasta perioada si le-am spus sa mai astepte cateva luni pentru a vedea ce se intampla si care vor fi noile segmente de clientela tintite. Bineinteles ca actuala clientela nu vrem sa plece", a adaugat Gabriels.

Resursele din retail vor fi directionate in principal catre finantarea companiilor locale de dimensiuni mai mari, iar creditarea va fi cu preponderenta in lei, portofoliul actual fiind in proportie de 80% in moneda locala, in linie cu structura resurselor atrase.

"Vom lansa unele produse in a doua parte a anului", a precizat Gabriels.

El a tinut sa precizeze ca expunerea bancii pe Carpatica Asig este limitata, fiind asigurate doar cateva active fixe, firma din grup nefiind principala companie de asigurari cu care a lucrat banca.

In ceea ce priveste pretul actiunilor la Bursa de Valori Bucuresti, Gabriels crede ca acestea nu si-au atins potentialul.

"Realitatea este ca pretul actiunilor din noiembrie 2012 era 0,035 lei, in ianuarie era 0,076, din ce-mi amintesc, Deci s-a dublat in ultimul an si un trimestru. Ramane insa sub valoarea nominala a actiunii", a mentionat seful bancii.

Gabriels a explicat ca actiunile bancii au potential de crestere si prin comparatie cu alte companii listate, inclusiv banci, mai ales prin raportare la activul net fata de pretul din piata.

Actionarii Bancii cu drept de vot au aprobat in 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instutiei de credit.

BNR a suspendat, la jumatatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul actionar al bancii, Ilie Carabulea, aflat in arest, dar si pentru Corneliu Tanase, care actioneaza concertat cu Carabulea.

Ulterior, banca centrala a extins cu inca patru persoane grupul de actionari care actioneaza concertat la Banca Carpatica, incluzand si noii actionari care au preluat titluri de la Corneliu Tanase, intrucat Ilie Carabulea a finantat o parte din achizitii.

Ilie Carabulea controleaza 41,2898% din capitalul social al bancii, iar Corneliu Tanase detinea anterior unor tranzactii 11,2179% din titluri.

Carabulea si Marian Mirzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestati preventiv pentru fapte de coruptie, la finele lunii ianuarie, fiind acuzati ca, in mod fraudulos, in perioada mai - decembrie 2013, au reusit sa tergiverseze si sa influenteze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurari.

Actionarii al caror exercitiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au putut tine adunare generala, putand lua orice hotarare de competenta acesteia, cu majoritatea prevazuta de lege sau, dupa caz, de actul constitutiv, majoritatea respectiva fiind raportata in acest caz la totalul capitalului social detinut de actionarii in cauza.

Titlurile Bancii Carpatica sunt listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, iar cea mai recenta tranzatie s-a realizat la 0,0369 lei/actiune, cu 0,16% peste inchiderea precedenta. La ceasta cotatie, banca are o capitalizare de 200 milioane de lei (45 milioane de euro).