​"Rectificarea bugetara pozitiva" anuntata de premierul Victor Ponta este, de fapt, o crestere a deficitului bugetar. Potrivit Ordonantei privind rectificarea bugetara publicate miercuri in Monitorul Oficial, veniturile la bugetul de stat se reduc cu 375,8 milioane de lei, in timp ce cheltuielile cresc cu 517,2 milioane de lei, deficitul majorandu-se cu 893 milioane de lei. Reamintim ca in privinta bugetului general consolidat, a fost propusa majorarea veniturilor cu 1,54 miliarde de lei (in realitate, incasarile se reduc), iar a cheltuielilor cu 1,81 miliarde lei, generand o crestere a deficitului cu 270 milioane lei, fapt care a atras criticile Consiliului Fiscal. Acesta arata ca, in realitate, rectificarea la nivelul veniturilor este negativa. Victor Ponta a prezentat rectificarea ca pe una pozitiva, vorbind doar despre sumele pe care le primesc in plus ministerele si alti ordonatori de credite, fara sa aminteasca de problema scaderii incasarilor.

La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are in vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, insa dupa ajustarea pentru impactul schemei de stingere in lant a arieratelor fata de Bugetul General Consolidat (cu impact pe TVA si contributii sociale) si al modificarii de tratament contabil al operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majoreaza artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, incasarile apar drept revizuite usor negativ, respectiv cu 128 milioane lei.

Consiliul fiscal remarca faptul ca revizuirile negative de estimari de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al caror nivel din acest an sunt de natura sa influenteze proiectiile acestora din anii urmatori, iar majorarile compensatoare de venituri sunt intr-o masura semnificativa temporare - legislatia cu privire la impozitarea suplimentara a veniturilor din liberalizarea pretului gazelor naturale expira la finele anului curent, iar veniturile din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera sunt prin definitie temporare.

Acest fenomen este de natura sa creeze presiuni suplimentare la nivelul constructiei bugetare din anii urmatori in vederea incadrarii in tintele de deficit, mai ales daca luam in calcul si impactul nefavorabil la nivelul incasarilor bugetare pe care este de asteptat sa-l genereze masurile discretionare asupra carora Consiliul fiscal si-a exprimat recent opinia (in speta scutirea de impozit a profitului reinvestit si reducerea CAS la angajator). In plus, executia bugetara la 6 luni si propunerea de rectificare contin extrem de putine elemente care sa poata conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificarile legislative mai sus mentionate sa poata fi realizata pe seama imbunatatirii eficientei colectarii.

Agregatele de venituri la nivelul carora sunt identificabile, in contextul executiei la jumatatea anului, neindepliniri ale tintelor programate ca urmare a scaderii eficientei colectarii, sunt revizuite negativ, eficienta scazuta a colectarii fiind extrapolata la nivelul intregului an acolo unde este cazul.

Acesta arata ca deficitul bugetar si cheltuielile de personal se mentin in tinte, insa sunt incalcate anumite reguli fiscale prevazute de Legea Responsabilitatii Fiscal-Bugetare.

"Nivelul deficitului bugetar și cel al cheltuielilor de personal exprimate ca procent în PIB rămân la 2,2% și, respectiv, 7,3% din PIB definite în Legea 355/2013 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal -bugetar pe anul 2014 și respectă astfel regula fiscală instituită de art.6 lit. a) al Legii responsabilității fiscal- bugetare (LRFB). Insa, nivelurile nominale propuse ale deficitului Bugetului General Consolidat (BGC), ale deficitului primar al Bugetului General Consolidat, ale cheltuielilor de personal și cheltuielilor totale exclusiv asistența financiară din partea UE și a altor donatori depășesc plafoanele din Legea 355/2013 mai sus menționată, fiind în contradicție cu regulile fiscale instituite de art. 6 lit. b) și c) ale LRFB, precum și cu art. 9 alin. 2 care interzice majorarea cheltuielilor de personal cu prilejul rectificărilor bugetare, art. 16 care interzice majorarea cheltuielilor totale ale BGC cu prilejul rectificărilor bugetare altfel decât pentru plata serviciului datoriei publice și plata contribuției României la bugetul UE și art. 18 alin. 4 care reafirmă obligativitatea plafoanelor instituite prin lege pentru anul bugetar următor", precizeaza Consiliul Fiscal.

"De altfel, proiectul de rectificare recurge din nou la derogare de la prevederile articolelor de lege mai sus menționate, cu efecte negative asupra credibilității regulilor fiscale statuate de LRFB, în condițiile în care recursul la derogare tinde să devină el însuși o regulă, mai degrabă decât să fie o excepție așa cum ar fi normal", a adaugat Consiliul Fiscal.

In plus, rectificarea bugetara nu include impactul reducerii cu 5 puncte procentuale a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Presedinte. Avand in vedere ca nota de fundamentare a rectificarii preciza ca sursa de acoperire a impactului pentru anul curent incasarile suplimentare din impozitul pe constructii speciale, iar aceasta din urma sunt deja prinse in forma curenta a bugetului rectificat fara a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atentia ca o eventuala aplicare a propunerii legislative la termenul avut in vedere initial nu are acoperire in bugetul actual, incadrarea in tinta de deficit implicand cel mai probabil o reducere ulterioara semnificativa a cheltuielilor bugetare.

Consiliul Fiscal aduce critici si in privinta executiei bugetare pe primele sase luni, in conditiile in care incasarile au fost cu 4,5 miliarde lei sub program. Atat veniturile cat si cheltuielile bugetare se situau la finele lunii iunie 2014 semnificativ sub programul semestrial aferent formei initiale a bugetului general consolidat (BGC), spun oficialii Consiliului Fiscal. Astfel, conform anexelor Raportului semestrial privind situatia economica si bugetara, veniturile totale ale BGC erau inferioare sumei programate cu circa 4,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 miliarde de lei, cea mai mare contributie revenind subperformantei in absorbtia de fonduri europene nerambursabile al caror beneficiar final este statul (doar acestea tranziteaza bugetul general consolidat).

Astfel, se mai arata in materialul transmis joi de institutia condusa de Ionut Dumitru, cererile de rambursare aferente proiectelor finantate cu fonduri UE post-aderare au fost mai mici cu 2,8 miliarde de lei comparativ cu sumele programate, nerealizarea acestor proiecte antrenand de asemenea economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei. Exista insa si nerealizari semnificative comparativ cu nivelul programat la nivelul veniturilor fiscale, veniturilor din contributii sociale si veniturilor nefiscale, ale caror surse vor fi detaliate mai jos.