Cum isi imparte timpul unei zile economistul sef al unei banci? Care sunt primele site-uri pe care le deschide sau ce influenta are Politicul in prognozele si estimarile sale, puteti afla din interviul de mai jos. Cum arata o zi stresanta? "Probabil ca cea mai stresanta zi a fost aceea in care dupa o perioada plina in care am pregatit sub constrangerea termenelor stranse materialele pentru o prezentare catre clienti institutionali si o noapte petrecuta in aeroport -fiind un anotimp al grevelor- am intalnit sase grupuri de investitori. Naiv am sperat ca va fi vorba de aceeasi prezentare facuta de sase ori. Clientii insa avand o istorie indelungata de investitii in Romania si fiind interesati de aspecte diferite au indreptat fiecare prezentare pe alt fagas transformand intalnirile in sase epuizante discutii diferite", spune Camil Apostol, economist sef al Piraeus Bank Romania.

Camil Apostol, economist sef Piraeus BankFoto: Hotnews

Rep: Care a fost cea mai stresanta zi din cariera dvs la PBR?

Camil Apostol, economistul sef al Piraeus Bank Romania: Raspunsul la aceasta intrebare este dezamagitor. Nu include istorii despre ordinele care trebuie executate in mare viteza in timp ce piata se misca imprevizibil sau despre intuitii de moment care salveaza pozitii pe piata valutara pe care le puteti afla de la cei din trading. Pe partea de analiza trebuie livrate cu regularitate rapoartele pe care colegii si clientii nostri le asteapta si trebuie sustinute prezentari in fata acestora. Stresul este deci mai degraba legat de provocarea de a oferi la timp materiale cat mai corecte si cat mai utile.

Probabil ca cea mai stresanta zi a fost aceea in care dupa o perioada plina in care am pregatit sub constrangerea termenelor stranse materialele pentru o prezentare catre clienti institutionali ai Piraeus si o noapte petrecuta in aeroport (fiind un anotimp al grevelor) am intalnit sase grupuri de investitori. Naiv am sperat ca va fi vorba de aceeasi prezentare facuta de sase ori. Clientii insa avand o istorie indelungata de investitii in Romania si fiind interesati de aspecte diferite au indreptat fiecare prezentare pe alt fagas transformand intalnirile in sase epuizante discutii diferite. Nu este de mirare probabil, aceasta este si una din zilele despre care imi amintesc cu cea mai mare placere.

  • E mai usor de facut prognoze macro in ani electorali fiind mai evidente unele tendinte

Rep: Au existat zile in care Politicul sa va rastoarne estimarile? E mai dificil de facut prognoze macro in anii electorali?

C.A.: Politicul este un element important in deciziile care stau la baza investirii sau a retragerii de pe o anumita piata, iar economia romaneasca este sensibila la sensul si intensitatea fluxurilor de capital. Politicul, deci, introduce o doza de imprevizibil in orice model economic. Trebuie insa remarcat ca pe masura trecerii timpului influenta politicii devine mai putin directa. De exemplu, daca in anii '90 rezultatul alegerilor parlamentare provoca miscari ale pietei, acum acestea trec aproape neobservate - probabil si din cauza ca dincolo de diferentele normale in discurs nu exista prea mari deosebiri intre modul in care vad economia principalii jucatori politici. La a doua intrebare as putea spune ca e mai usor de facut prognoze macro in ani electorali, fiind mai evidente unele tendinte.

Rep: Cum vedeti miscarea cursului eur/ron in acest an? Ce estimari aveti?

C.A.: De la inceputul anului am prezentat clientilor nostri opinia ca EUR-RON va avea o volatilitate redusa in 2014, ramanand intr-o banda de variatie destul de ingusta. Nu ne asteptam ca rata de schimb sa depaseasca 4.4400 decat pentru intervale reduse de timp din cauza unor eventuale evolutii nefavorabile ale economiei globale sau a unor evenimente interne. In acelasi timp nu credem ca rata va cobori sub 4.3800. Ne bazam estimarile pe atractivitatea pe care activele financiare romanesti o au in fata investitorilor de portofoliu straini datorita fundamentelor economice (deficit de cont curent redus, nivel de indatorare mic, crestere sustenabila, etc) si a avantajelor relative fata de alte economii din regiune.

Rep: Companiile se plang ca bancile sunt prea restrictive in zona creditarii. Bancile spun ca firmele sunt decapitalizate. BNR admite ambele argumente, dar lucrurile nu par sa se miste. Ce ar trebui sa faca cei 3 actori pentru ca finantarea companiilor sa fie mai relaxata? E o problema de cerere,de oferta sau ambele?

C.A.: Probabil ca toate partile implicate au dreptate. Mangementul riscurilor este mult mai strict in banci atata timp cat este vie in memorie evolutia imprumuturilor neperformante in ultimii ani si nici nu sunt prea multe companiile care au scapat neatinse de scaderea economiei. Dar cred ca mai este un aspect trecut cu vederea la o prima privire. Nu doar politica monetara (aflata in sarcina BNR) determina creditarea ci si politica fiscala. Companiile in general iau credite pentru a porni noi proiecte sau pentru a le extinde pe cele prezente. Iar pentru a lua decizia de investire este necesar sa pui in balanta foarte multi factori printre care si capacitatea de absorbtie a pietei. Atata timp cat nu va fi stimulata o crestere (sanatoasa) a consumului care intr-un cerc virtuos sa duca la o crestere a productiei, a fortei de munca si a salariilor e greu sa se restabileasca increderea reciproca.

  • Sper sa imi spuneti si mie raspunsul cand il veti afla...

Rep: Ce inseamna sa fii un economist sef de banca bun?

C.A.: Interesanta intrebare. Sper sa imi spuneti si mie raspunsul cand il veti afla. Probabil ca in orice alt loc: trebuie sa iti cunosti bine domeniul, sa iti organizezi timpul -intotdeauna elementul deficitar- sa ai calm, abilitatea de a vedea legaturi pe care altii nu le au detectat inca, curajul de a-ti sustine opinia chiar cand toti ceilalti au ajuns la concluzia contrara si puterea de a recunoaste la timp cand ai gresit.

Rep: Cum isi petrece ziua un economist sef de banca?

C.A.: In general in fata monitoarelor pentru a aduna date si incercand sa le puna cap la cap in cadrul modelelor de care dispune. Intalnirile cu clientii constituie de asemenea o parte insemnata a activitatii.

Rep: Ce pasiuni aveti inafara macroeconomiei?

C.A.: Nimic spectaculos. Imi place sa citesc si sa ascult muzica. Il apreciez in mod deosebit pe Catalin Cioaba care scrie cu o eleganta desavarsita carti a caror valoare si originalitate sunt recunoscute de specialisti si in acelasi timp pot fi citite cu adevarata placere de amatori ca mine. In muzica Mahler, Sibelius, Zbigniew Preisner.

  • Primul lucru pe care il fac ajuns la birou este sa deschid Reuters si Bloomberg

Rep: Care sunt primele site-uri pe care le verificati cand ajungeti dimineata la birou?

C.A.: Intai deschid Reuters si Bloomberg pentru a avea o imagine cat mai completa asupra situatiei globale. Apoi, presa economica din Romania si inca doua trei site-uri ale unor ziare nationale pentru culoarea locala.

Rep: Ce estimari macro aveti pe 2014 (final) privind: PIB, somaj, inflatie?

C.A.: In 2014 consideram ca mediul economic nu va fi foarte diferit de cel din 2013 si probabil vom avea aceeasi evolutie a PIB. Desi se pare ca vom avea un an agricol bun cresterea semnificativa din anul trecut nu se va repeta din cauza efectului de baza dar o vedem compensata de o crestere usoara a constructiilor si serviciilor estimand o crestere economica de 2.9% YoY. Ne asteptam ca rata somajului sa ramana de asemenea in jurul nivelelor anului trecut la 7.5% (conform metodologiei BIM) si 5.6% conform ANOFM. Am redus de curand la 2.60% estimarea pentru rata inflatiei desi nu putem sa ignoram faptul ca, alaturi de multi ani analisti, suntem surprinsi luna de luna de datele privind IPC. Nu excludem posibilitatea unei alte revizuiri a acesteia pana la sfarsitul anului.