Economia romaneasca inregistreaza de circa 18 luni o crestere puternica. Se pare insa ca acest salt economic nu a avut deocamdata impact asupra consumatorilor. Toti indicatorii continua sa aiba valori negative, se arata intr-un studiu al GfK. Asteptarile privind starea economiei se situeaza in prezent la -10,4 puncte. Asteptarile privind veniturile sunt si ele, cu toate ca doar marginal, sub media pe termen lung de zero puncte, situandu-se la -0,7 puncte. Dorinta de cumparare se situeaza la -14 puncte, respectiv la acelasi nivel ca si in luna martie. Comparativ cu iunie 2013, cresterea inregistrata este, de fapt, de 8,5 puncte. In mai, indicatorul se situa la -8,4 puncte, urcand deci la cea mai ridicata valoare avuta din decembrie 2013. Vezi rezultatele in atasament.
Economia din statele Uniunii Europene (UE) continua sa se redreseze. Insa crizele din Irak si Ucraina ar putea destabiliza cresterea economica din Europa. Consumatorii europeni isi recastiga si ei increderea. Acest lucru este reflectat in evolutia indicatorilor pentru asteptarile privind starea economiei si veniturile, si pentru dorinta de cumparare, in majoritatea tarilor incluse in sondaj. Indicele climatului de consum GfK pentru UE (28 tari) se situeaza in prezent la 9,1 puncte. Acestea sunt rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa.
In trimestrul al doilea al anului, dezbaterea din Europa a fost dominata in primul rand de trei subiecte: alegerile europene, intrebarea daca, la nivel de tari, ar trebui sa se continue cu impunerea masurilor de reducere a cheltuielilor publice sau sa se investeasca in programe economice si crizele din Irak si Ucraina.
In ciuda tuturor acestor dezbateri si crize, saltul din tarile membre ale UE, si ca urmare din intreaga UE, pare sa fi fost consolidat. Indexul climatului de consum pentru UE 28 a crescut usor in trimestrul al doilea, situandu-se in prezent la 9,1 puncte. Aceasta este cea mai ridicata valoare inregistrata din aprilie 2008, cand indicatorul se situa la 11,9 puncte. Diversii indicatori prezinta o tendinta ascendenta in majoritatea tarilor. Grecii, mai ales, par sa considere ca ce a fost mai greu a trecut. Comparativ cu inceputul anului, consumatorii polonezi si cehi adopta si ei o atitudine cu mult mai optimista in ceea ce priveste viitorul.
- Cheltuim sau economisim?
Alegerile europene au aratat ca opinia publica din Europa este din ce in ce mai polarizata in doua tabere: pro-europeana si anti-europeana. Partidele eurosceptice au inregistrat o crestere drastica a numarului de voturi, mai ales in Franta si Germania. Increderea in Europa a crescut insa in mod considerabil in Grecia, Italia si Spania. Pe de o parte, urmatoarea Comisie Europeana trebuie sa ajute tarile slabe economic, dominate de criza, sa isi depaseasca dificultatile si sa revina la cresterea economica. Pe de alta parte, tarile mai puternice sub raport economic devin tot mai iritate de reducerea criteriilor de stabilitate pentru tarile aflate in centrul crizei. Mai presus de toate, ele doresc sa vada o consolidare a bugetelor nationale in vederea reducerii riscului de repetare a crizei.
Comisia Europeana va continua sa se concentreze intens asupra necesitatii continuarii impunerii de masuri de austeritate de catre fiecare tara si asupra masurii in care o crestere a imprumuturilor este justificata in vederea redresarii economiilor nationale. Ajutorul pentru eurosceptici va incepe sa se reduca treptat numai daca se poate gasi o solutie eficace si durabila care sa readuca intreaga Europa pe calea cresterii.
Un alt factor continuu de incertitudine economica il constituie crizele din Irak si Ucraina. Impactul crizei din Irak este deja evident in cresterea pretului titeiului. Daca criza va continua sau daca va afecta chiar volumul de titei disponibil, pretul combustibilului va creste, ceea ce va avea imediat un efect de domino ca urmare a cresterii costurilor de transport pentru numeroase produse. Criza din Ucraina este importanta pe plan psihologic, tara fiind relativ nesemnificativa pentru UE sub raport economic. De exemplu, numai 0,5 procente din exporturile germane sunt facute in Ucraina. Economia globala continua insa sa se afle intr-o stare fragila. In conditii de insecuritate crescuta, investitorii devin, in general, mai precauti, cer prime de risc mai mari sau amana, pentru moment, deciziile legate de investitii. In consecinta, preturile actiunilor scad si, ca urmare a insecuritatii generale, consumatorii cumpara mai putin. Odata ce aceasta spirala este declansata, rezultatele pot fi destul de dramatice.
Rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa au la baza un sondaj al consumatorilor realizat, la solicitarea Comisiei Europene, in toate tarile Uniunii Europene. Sunt sondate lunar aproximativ 40.000 de persoane din 28 de tari, reprezentand populatia adulta din UE.
Indicatorii GfK ai Climatului de consum Europa au la baza sondaje lunare concentrate asupra atitudinii consumatorilor. Acestea abordeaza situatia economica generala din diferite tari, si situatia gospodariilor individuale.
Intrebarile sondajului GfK Climatul de consum Europa sunt puse lunar, in principal in cadrul unui sondaj de tip omnibus. Acesta este un sondaj care abordeaza diferite chestiuni, efectuat fie prin interviuri telefonice, fie pe teren.
Din gama lunara alcatuita in total din 12 intrebari, pentru sondajul GfK sunt selectate cinci intrebari care joaca un rol decisiv in ceea ce priveste climatul de consum.
Cei cinci indicatori selectati - asteptarile privind starea economiei, asteptarile privind preturile, asteptarile privind veniturile, dorinta de cumparare si inclinatia de a economisi - sunt calculati dupa cum urmeaza:
Ca baza de calcul a indicatorilor sunt folosite "totalurile nete". Proportia consumatorilor care au dat un raspuns pozitiv [de ex. situatia financiara a gospodariei se va imbunatati (considerabil)] este scazuta din proportia celor care au dat un raspuns negativ [de ex. situatia financiara a gospodariei se va inrautati (considerabil)].
In continuare, acest total net este standardizat folosind metode statistice consacrate, si apoi transformat in asa fel incat media pe termen lung a indicatorului sa fie zero puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins intre +100 si -100 puncte. Insa empiric vorbind, din 1980 au fost, in general, realiste valorile intre +60 si -60.
Daca un indicator este pozitiv, aceasta arata ca evaluarea variabilei respective de catre consumatori este superioara mediei in cazul unei comparatii pe termen lung si invers pentru valori negative. Standardizarea faciliteaza compararea indicatorilor diferitelor tari, compensand variatiile din comportamentul de raspuns datorate mentalitatilor diferite, in timp ce tendinta fundamentala a indicatorului ramane neschimbata.
