Domnul Ionescu face acum parte din statistici, chiar daca el nu stie si nu il intereseaza asemenea informatii. Tot ce stie e ca a ajuns somer la 45 de ani si a ramas somer. Cine mai angajeaza azi un barbat de 45 de ani?, se lamenteaza el in barul al carui client fidel a devenit. Daca il intrebi ce stie sa faca, iti spune mandru ca e cel mai bun instalator din judet. Dar acum nu se mai construieste nimic in tara asta, mai zice el oftand. Daca il intrebi de Internet, se uita la tine ca la un extraterestru. Daca ii spui ca in cealalta parte a tarii ar fi disponibil un job pentru el, se enerveaza. Cum sa ma mut dom`ne la varsta mea la mama naibii? Astept, ca n-o sa tina criza asta o vesnicie, zice domnul Ionescu, asteptand sa vina si luna asta indemnizatia de somaj. Domnul Ionescu este unul dintre cei 700.000 de someri ai Romaniei, a caror traiectorie nu se intersecteaza nicicum cu cele 36.000 de locuri vacante anuntate vineri de Statistica.
Cand vezi datele comunicate de INS nu poti sa nu intrebi de ce nu se angajeaza cei in cautarea unui loc de munca pe unul din locurile vacante? Explicatii sunt destule, dar cauza mai adanca este simpla: piata muncii din Romania functioneaza prost. De vina pentru asta nu e numai Ministerul Muncii, sa fim intelesi. De vina e si sistemul de educatie care nu formeaza specialisti ceruti de piata, asa cum o alta vina o poarta imbatranirea demografica, ce face ca acele calificari de care dispun somerii sa nu mai corespunda celor cerute de locurile de munca vacante. Abilitatile de gasire a unui loc de munca sunt mai reduse comparabil cu cele ale tinerilor. In timp poate aparea si sentimentul de descurajare si renuntare la cautarea unui loc de munca.
- Cazul domnului Georgescu
Domnul Georgescu este somer. A lucrat ca functionar bancar pana cand institutia l-a pus pe liber. Georgescu lucra intr-un orasel de provincie, in care toata lumea cunoaste pe toata lumea. Exista locuri de munca vacante dar dl. Georgescu refuza posturi pe care le considera sub demnitatea lui. "De la 4000 de lei nu ma pot angaja ca vanzator in butic cu 900 de lei pe luna", spune el. E de inteles. Georgescu incearca sa isi gaseasca un loc de munca tot in zona financiara si a luat legatura cu alte banci din oras ca sa isi ofere serviciile. Deocamdata asteapta. Este somajul de asteptare.
- Cazul domnului Popescu
Domnul Popescu a lucrat in marketing. Vanzari, mai precis. Vindea produsele unei fabrici de perdele si lenjerie de pat. Asta a facut o viata, la asta se pricepe. N-a mai mers afacerea asa ca a ramas pe drumuri. Ar mai fi o fabrica similara care e la vreo 5 judete distanta si unde s-ar putea angaja, dar cu sa-si lase sotia si copii ca sa se mute practic la 300 de kilometri distanta? Cererea lui de munca nu se va intalni prea curand cu oferta de munca. Iar tara e plina de Popesti, Georgesti si de Ionesti.
Mai e si capcana stipendiilor sociale si a muncii la negru, dar intr-o mai mica masura. Un somer care "se descurca" si obtine un certificat de handicap in baza caruia incaseaza o renta lunara si mai lucreaza la negru si mai are eventual si ajutor de somaj nu va fi dispus sa isi caute un loc de munca pentru cativa lei in plus pe care i-ar obtine. Cazurile sunt putine, dar exista.
Cel mai bun indicator al pietei muncii (si a disfunctionalitatilor care apar este curba Beveridge. Pozitia pe Curba Beveridge a unei tari la un moment dat poate indica situatia economica a acesteia, daca se afl a intr-o perioada
de recesiune sau de boom economic. Aceasta curba analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacante. Daca ea se orienteaza mult spre stanga , semnalul este ca somerii sunt compatibili cu locurile de munca vacante, in timp ce o curba mult spre dreapta indica lipsuri severe si un somaj de echilibru inalt. Atat somajul cat si locurile de munca vacante se schimba periodic ca urmare a evolutiei economiei, iar pozitia pe curba poate indica in care faza se afla economia in ciclul de afaceri. Recesiunile, de exemplu, sunt asociate in general cu un somaj ridicat si putine locuri de munca vacante, corespunzatoare punctelor de pe curba situate mult spre dreapta-jos, in timp ce in expansiune se verifica opusul, adica punctele cele mai din stanga sus..
Mai jos aveti curba Beveridge in cazul Romaniei.
Potrivit INS, in trimestrul II 2014, cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in alte activitati de servicii (2,53%) si in administratia publica (2,43%).
In industria prelucratoare s-a concentrat aproape 29% din numarul total al locurilor de munca vacante (10,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,99%. Sectorul bugetar a insumat peste o treime din numarul total al locurilor de munca vacante. Astfel, 5,9 mii locuri vacante se regasesc in administratia publica, 4,5 mii locuri vacante in sanatate si asistenta sociala, respectiv 2,4 mii locuri vacante in invatamant.
La polul opus, cele mai mici valori ale ratei cat si a numarului de locuri de munca vacante s-au regasit in industria extractiva (0,11%, respectiv 0,01 mii locuri vacante), respectiv in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (0,14%, respectiv 0,01 mii locuri vacante).
Rata si numarul locurilor de munca vacante pe grupe majore de ocupatii
In trimestrul II 2014, cea mai mare cerere de forta de munca salariata exprimata de angajatori atat prin intermediul ratei cat si a locurilor de munca vacante a fost pentru ocupatiile de specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (1,17%, respectiv 11,0 mii locuri vacante).
Pe trimestre, curba Beveridge arata ca mai jos:
La polul opus, mai spune Statistica, cu cea mai scazuta valoare a ratei locurilor de munca vacante s-au regasit ocupatiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori - grupa majora 1 (0,56%), iar numarul locurilor de munca vacante a fost cel mai mic in randul ocupatiilor de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit - grupa majora 6 (0,1 mii locuri vacante).
10
9
