Banca Centrala Europeana (BCE) a redus, joi, dobanda de politica monetara in zona euro la nivelul de 0,05%, un nou minim istoric, de la nivelul de 0,15%, potrivit comunicatului BCE publicat joi. De asemenea, BCE a redus facilitatea de depozit pana la minus 0,20%,(anterior fusese minus 0,10%), ceea ce inseamna ca bancile comerciale vor plati mai mult pentru a plasa la BCE fondurile in exces pe care le detin, chiar daca inghesuiala nu era nici pana acum prea mare. Decizia BCE nu a reprezentat o surpriza, dar arata mai degraba un soi de disperare, cred analistii. Banca Central Europeana (BCE) va incepe sa achizitioneze obligatiuni garantate cu active (ABS) si obligatiuni ipotecare in luna octombrie pentru a ajuta la deblocarea creditarii in zona euro, a declarat BCE, Mario Draghi, in conferinta de presa ce a urmat anuntului BCE.
"Deocamdata, decizia nu spune nimic despre un eventual program de tip QE (quantitative Easing)Cifrele anuntate de BCE arata mai degraba disperarea si transmit ietelor un semnal ca institutia e dispusa sa faca orice pentru a salva economia", sune economistul Florin Citu, managing partener al Florin Citu Advisory.
BCE apeleaza prea putin la arsenalul de instrumente neconventionale, spun alti economisti. "Eficienta canalelor clasice de transmisie a stimulilor de politica monetara s-a redus aproape de zero. "Banca Centrala Europeana incearca sa influenteze inflatia, reducand dobanzile, facand economisirea mult mai putin atractiva decat creditarea. De fapt, BCE se teme de spiralele negative ale deflatiei pe termen mediu si lung: cerere agregata in scadere (pe fondul unei inclinatii reduse de consum, specific perioadelor de criza), crestere anemica (stag-deflatie), procesul de dezintermediere financiara si o rata ridicata a somajului dar si caderea productiei industriale sau crize / panici bancare, pe fondul cresterii creditelor neperformante. Banca Centrala Europeana nu reuseste sa convinga publicul ca preturile vor creste in viitor. Cred ca masurile luate nu vor avea decat o influenta marginala.
Reducerea ratelor de dobanda cu cateva puncet procentuale este prea putin pentru a obtine o crestere a anticipatiilor inflationiste. Masura privind programul de refinantare pe termen lung tintit in special pentru bancile care acorda credite IMM urilor are efecte intarziate si va genera costuri de administrare ca urmare a faptului ca va fi introdus un sistem suplimentar de raportare. BCE trebuie sa anunte un program solid de cumparare de obligatiuni corporatiste si obligatiuni EFSF (Mecanismul European de Stabilitate Financiara) / ESM (Mecanismul European de Stabilitate) / UE / BEI (Banca Europeana de Investitii) undeva la 35-40 miliarde euro lunar, cu potential de a urca inflatia cu 1 punct procentual peste prognozele curente, aproape de tinta privind stabilitatea preturilor, de 2%", crede economistul Cristian Socol.
Banca Central Europeana (BCE) va incepe sa achizitioneze obligatiuni garantate cu active (ABS) si obligatiuni ipotecare in luna octombrie pentru a ajuta la deblocarea creditarii in zona euro, a declarat joi presedintele BCE, Mario Draghi, transmite Agerpres care citeaza Reuters. Consiliul guvernatorilor a decis sa inceapa sa achizitioneze active non-financiare din sectorul privat'. a declarat Draghi la conferinta sa lunara de presa. Presedintele BCE a precizat ca incepand din luna octombrie BCE va achizitiona un portofoliu de obligatiuni garantate cu active (ABS) simple si transparente precum si obligatiuni ipotecare denominate in euro, urmand ca detaliile complete cu privire la noile programe sa fie oferite dupa urmatoarea reuniune de politica monetara din data de 2 octombrie.
Anterior, BCE a decis sa reduca dobanda de baza la un nou minim record, 0,05%, in incercarea de a stimula economia si de a evita pericolul deflatiei. Mario Draghi a dezvaluit ca decizia de reducere a dobanzii de referinta la un nou minim record precum si cea referitoare la introducerea de noi masuri de politica monetara nu au fost luate in unanimitate. 'A existat o majoritate confortabila in favoarea introducerii de programe de achizitie de obligatiuni', a spus Mario Draghi.
Tot joi, Mario Draghi a anuntat ca BCE a revizuit in scadere prognozele de crestere a Produsului Intern Brut in zona euro pentru 2014 si 2015 precum si previziunile de inflatie pentru zona euro in 2014.
Stafful BCE estimeaza in prezent ca economia zonei euro va inregistra in acest an un avans de 0,9%, mai putin decat cresterea de un procent preconizata in urma cu trei luni, urmand ca anul viitor cresterea economica sa accelereze la 1,6%, mai putin decat avansul de 1,7% potrivit prognozelor anterioare. In ceea ce priveste estimarile de inflatie, pentru acest an, BCE mizeaza pe o crestere a preturilor in zona euro de 0,6%, mai putin fata de avansul de 0,7% preconizat in luna iunie si mult sub tinta de 2% avuta in vedere de BCE.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, in al doilea trimestru al acestui an, economia zonei euro a stagnat, spre deosebire de economiile SUA si Marii Britanii, in timp ce in luna august rata anuala a inflatiei a atins nivelul de 0,3%, cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani.
BCE a mai decis joi sa reduca dobanda la facilitatea de creditare marginala pana la 0,30% (de la 0,40% anterior).
Decizia BCE de a reduce si mai mult costul creditului vine dupa ce in al doilea trimestru al acestui an economia zonei euro a stagnat, spre deosebire de economiile SUA si Marii Britanii, in timp ce in luna august rata anuala a inflatiei a atins nivelul de 0,3%, cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani.
Atentia analistilor se va indrepta acum spre conferinta de presa a presedintelui BCE, Mario Draghi, programata sa inceapa la ora 13,30 GMT, pentru explicatii cu privire la motivele care au stat la baza deciziei de luna aceasta. Tot joi, Draghi va dezvalui noile prognoze de inflatie si crestere, elaborate de stafful BCE.
