Seful Consiliului Investitorilor Straini: Ne temem ca in 2015 statul va lua cu doua maini ce a dat cu o mana prin reducerea CAS
"Pana in 2013, in clasamentul international privind ficalitatea in Uniunea Europeana, Romania era peste medie, deci fiscalitatea era mai mure decat media in Uniunea Europeana si nu cred ca serviciile pe care statul le punea la dispozitia celor care plateau taxele erau mai bune. In 2014, inainte de scaderea CAS, a avut loc cresterea taxelor, mai multe majorari, precum taxa pe stalp, majorarea accizei. Reducerea CAS vine ca un efect marginal, doar 3 luni din acest an. Nu se poate vorbi de o disponibilizare a resurselor din sectorul privat in conditiile in care statul a atras mai intai resurse de la mediul privat, utilizate pentru sectorul public mai putin performant", a spus seful Consiliului Investitorilor Straini (CIS), la un eveniment pe teme economice.
El a aratat ca pentru a fi decise investitii si noi angajari in companiile private, masura de reducere a CAS trebuie sa fie mentinuta mai mult timp, iar celelalte taxe sa ramana neschimbate.
"Trebuie sa vedem un an in care aceasta reducere se manifesta integral, in 2015, si daca nu va fi insotita de alte masuri fiscale, care sa creasca presiunea pe mediul privat. Ne temeam ca la anu ni se va lua cu doua maini ce ne-a fost dat in aste trei luni. Ne este in continuare teama, pentru ca nu am inteles de ce dupa un an in care totul parea ca este bine, respectiv crestere economica, grad ridicat de aborbtie a fondurilor europene, statul a crescut fiscalitatea. Ne temem ca nici in 2015, in conditiile in care exista presiuni pe buget, ca urmare a scaderii CAS, nu se va face altceva decat sa se creasca fiscalitatea", a explicat Bogza.
El avertizeaza ca in conditiile in care scaderea incasarilor la buget are toate sansele sa fie acoperita de catre autoritati, nu prin reducerea cheltuielilor, ci prin cresterea fiscalitatii.
Pe de alta parte, Bogza a precizat ca pe fondul majorarii fiscalitatii in prima parte a anului, companiile private si-au ajustat planurile de investitii, astfel ca exista riscul ca si trimestrul al treilea sa continue recesiunea tehnica.
In ceea ce priveste evolutia investitiilor straine directe, reprezentantul CIS apreciaza ca desi scaderea de 13% din primele sapte luni n-ar fi un capat de tara, ingrijorari ridica stabilizarea in ultimii trei ani a fluxului de capital strain atras de Romania, la circa 2 miliarde de euro.
"Doua miliarde de euro este foarte putin fata de anii de dinainte de criza, fata de potentialul tarii, dar ce-i mai rau este ca o mare parte vin pentru acoperirea pierderilor inregistrate de firme in criza. Ceea ce vedem acum nu este investitie noua, ci in mare parte pentru completarea fondurilor epuizate de criza", a mai spus Bogza.
Presedintele Traian Basescu a retrimis Psarlamentului legea de aprobare a reducerii CAS, dar in urma celui de-al doilea vot al legislativului a promulgat actul normativ saptamana trecuta.
Basescu a aratat ca probabil anul acesta Guvernul nu va avea probleme sa acopere deficitul la fondul de pensii, mai ales ca e beneficiarul taxei pe stalp, al accizei pe combustibil si va putea plati pensiile fara probleme, dar pentru 2015 deficitul fondului de pensii va creste de la 12,5 miliarde de lei la 17, 5 miliarde de lei, ceea ce inseamna un efort suplimentar de 5 miliarde de lei.
"As reaminti ca, in afara de acest deficit pe care legea il creeaza, Romania mai are cateva obligatii, una care decurge din Tratatul Fiscal, prin care in 2015 trebuie sa reducem deficitul cu 0,8 - 0,9% din PIB, alte 5 miliarde. In 2015 trebuie sa avem o crestere de cel putin 0,3% din PIB la aparare, alte 2,5 miliarde", a precizat Basescu.
El a mai precizat ca anul viitor va fi nevoie de fonduri suplimentare pentru asigurarea componentei autohtone la credite externe si la finantarile nerambursabile de la UE, in conditiile in care se vor supraune doua programari bugetare 2007 - 2014 si 2014 - 2020.
Autoritatile romane au avut, saptamana trecuta, la Bruxelles, o intalnire de evaluare cu misiunea FMI, CE si BM, tema principala de discutie reprezentand-o cea de-a doua rectificare bugetara.

Cum se apără ANRE și cum fuge de responsabilitate în scandalul liberalizării pieței energiei: Consumatorii au fost informați, iar obligarea furnizorilor să vândă la preț mic este ilegală
Poluarea de weekend din București: Agenția de Mediu dă vina pe trafic și condițiile atmosferice, activiștii de mediu indică arderi de deșeuri și încălzirea rezidențială / În rest, tăcere
INTERVIU Cum se simte scăderea numărului de îmbolnăviri în spitalele COVID: Numărul de pacienți este mai mic, dar vin mulți cu forme severe / Pericolul foarte mare este noua tulpină
VIDEO Gheorghiță: Începând cu 28 ianuarie se reprogramează cu 10 zile toate persoanele din categoria personalului esențial pentru doza 1, pentru a nu afecta rapelul și vaccinarea celor peste 65 de ani și a bolnavilor cronici
Parenting pe timp de pandemie - cum au supraviețuit părinții lunilor de școală online
Singura necunoscuta e ce se va intampla cand ponta nu ajunge presedinte.
Iar pentru ca șocul să fie total, observați că creșterea economică dintre trim. II/2014 și trim. II 2013 s-a bazat în proporție de 3/4 pe impozite! Noroc cu taxele, căci altminteri, pe bune, nu știu dacă am fi avut ceva de pus pe masă…
Teoria spune că impozitele din PIB sunt precum viermii din cireșe: fac parte fruct, dar îl distrug.
O parte din ce în ce mai mare din PIB este reprezentată de impozitele pe produs – ceea ce scade ponderea valorii adăugate. Cu alte cuvinte, statistica măsoară un PIB mai mare nu fiindcă cetățenii și firmele au devenit neapărat mai productivi în ceea ce fac, ci (și) pentru că taxele sporesc.
România are una din cele mai ridicate poveri fiscale din lume. Banca Mondială socotește această povară atât în funcție de procentul în sine al impozitării dar și de dificultatea concretă a plății taxelor (costuri contabile ș.a.). În clasamentul pe națiuni realizat de această instituție România ocupă locul 136, învecinându-se cu Zimbabwe și Burundi. Concluzia? Ni se spune că trebuie să plătim taxe pentru ca guvernul să stimuleze economia deoarece… mediul de afaceri nu mai mișcă sub povara fiscalității! (logec.ro by admin)
Iar de platit, evident nu vor plati doar patronatele si companiile mari, ci mai ales va trebui sa plateasca toti cei din clasa de mijloc. Da, clasa de mijloc va plati, pt ca de la cei saraci lipiti nu au ce sa ia, iar pe averile celor putred de bogati nu se va baga nici un guvern sa aplice taxe mai mari.
Iar Ponta va ajunge pt romani la fel de popular cum a ajuns Hollande pt francezi la un an dupa ce l-au ales. Dar tare as mai rade daca Ponta nu ar castiga. Daca se intampla asa s-ar arata ca, cumva, romanii in ansamblu ar fi, intr-o oarece privinta, cu un simt politic mai bun decat francezii (mai politically savvy).