Banca Centrala nu da si nu primeste sfaturi, e trecut in Statutul propriu al BNR. Dar voalat, de cate ori un reprezentantal institutiei centrale de emisiune iese public, cuvintele sale sunt talmacite si rastalmacite, doar-doar i se va putea citi printre randuri. Vineri, BNR a publicat Raportul sau lunar (il puteti descarca din atasament), in care pe un ton absolut neutru ia nota de evolutia deloc pozitiva a economiei. Am grupat in 10 puncte ceea ce mi s-a parut mai important.

  • 1. In trimestrul II 2014, Produsul Intern Brut real si-a temperat rata anuala de crestere pana la 1,2%, restrangerea activitatii economice în termeni trimestriali (-1%) fiind vizibil mai pronuntata decat cea raportata pentru intervalul anterior. 
  • 2. Din perspectiva cererii, principala contributie la declinul dinamicii activitatii economice a revenit franarii ritmului anual de crestere a absorbtiei interne (de la +2,8% în trimestrul I la +0,3%), asociata în principal scaderii cererii de investitii – pana la -12,8%, cea mai severa contractie de volum din ultimele 18 trimestre. 
  • 3. În acelasi sens  a actionat consumul final, a carui rata de crestere s-a atenuat cu 0,4 puncte procentuale. Consumul final privat si-a temperat viteza de crestere pana la 3,9%, pe seama restrangerii componentelor corelate cu evolutia productiei agricole, conditiile climaterice nefavorabile din perioada analizata (ploi abundente, temperaturi relativ scazute) determinand întarzieri în recoltare. 
  • 4. În cazul achizitiilor de bunuri si servicii din reteaua comerciala cu amanuntul, dinamica anuala a ramas relativ inalta, evolutia fiind sustinuta atat de cresterea (moderata) a venitului real disponibil al populatiei (in parte ca urmare a accelerarii dezinflatiei), cat si de mentinerea dinamicii alerte a fluxului real al creditelor de consum, stimulata de reducerea în continuare a costului creditelor noi. 
  • 5. Din perspectiva ofertei, toate sectoarele economice au înregistrat performante inferioare celor din trimestrul I, constand fie în franari ale ratelor anuale de crestere (industria si serviciile), fie în contractii ale volumului de activitate (agricultura si constructiile: -7,6 si respectiv -5,2%). 
  • 6. În luna iulie 2014, productia industriala a consemnat o diminuare substantiala a dinamicii anuale în raport cu perioada anterioara (-4,7 puncte procentuale, pana la 5,7%), exclusiv pe seama evolutiei din sectorul manufacturier. Scaderea de ritm observata în industria prelucratoare (-6,1 puncte procentuale, pana la 6,8%) a fost vizibila în cele mai multe ramuri industriale. 
  • 7. Perspectivele de evolutie a sectorului prelucrator în urmatoarele trei luni s-au deteriorat usor, indicatorul de încredere coborand pana la nivelul de -0,1 puncte. 
  • 8. Rata anuala de crestere a activitatii comerciale s-a restrans cu aproximativ 4 puncte procentuale fata de luna iunie, pana la circa 6%, o contributie importanta revenind comertului cu carburanti (inversare de traiectorie, pana la -3%), variatiile modeste ale volumului cifrei de afaceri2în intervalul mai-iulie 2014 comparativ cu cresterile semnificative din perioada noiembrie 2013 - februarie 2014 sugerand o posibila repozitionare a cererii la un nivel inferior, imprimata de masurile fiscale implementate la începutul lunii aprilie; 
  • 9. Serviciile de piata destinate populatiei au consemnat o inversare a tendintei de crestere din primele sase luni ale anului (-2,1% în termeni anuali), o contributie importanta revenind categoriilor "hoteluri si restaurante" si "activitati ale agentiilor turistice", posibil ca urmare a conditiilor meteorologice mai putin favorabile fata de aceeasi perioada a anului anterior. În perioada curenta, rata anuala de crestere a preturilor productiei industriale pentru piata interna s-a diminuat pana la 0,2% (-0,4 puncte procentuale fata de luna anterioara). 
  • 10. Cea mai importanta atenuare de ritm s-a produs în cazul grupei bunurilor energetice, pe seama cotatiilor în scadere ale petrolului pe pietele internationale, precum si a reducerii pretului energiei electrice (sub impactul înjumatațirii contribuției pentru cogenerare și al scaderii tarifelor asociate componentei de piața concurențiala). 

Npul board al BNR se va reuni in 11 octombrie intr-o sedinta consacrata deciziei de politica monetara, din noul Consiliu de Administratie facand parte nume care pana mai ieri aveau in maini politica fiscala a Romaniei (Liviu Voinea, Gheorghe Gherghina) si care in parte poarta responsabilitatea acestor evolutii, dar si tehnocrati cum e profesorul Daniel Daianu, fost ministru de externe. Dupa sedinta de board BNR va urma un brifing de presa al Guvernatorului.