BNR a decis reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 3,0% pe an de la 3,25% incepand cu data de 1 octombrie 2014, confirmand asteptarile analistilor. De asemenea, institutia condusa der Isarescu a dat si un semnal in privinta reducerii nivelului rezervei minime obligatorii la lei de la 12% la 10%. RMO la valuta ramane in continuare la 16%, se arata intr-un comunicat al Bancii Centrale. Guvernatorul Isarescu va sustine la ora 15 un briefing de presa in care va explica motivele din spatele deciziei de marti a BNR.

Mugur Isarescu, Guvernatorul BNRFoto: Agerpres

"Pentru a atenua volatilitatea ratelor dobanzilor pe piata monetara interbancara, CA al BNR a decis ingustarea coridorului simetric format de ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la +/- 2,75 puncte procentuale de la +/-3 puncte procentuale. In consecinta, incepand cu data de 1 octombrie 2014, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se va reduce la 5,75 la suta pe an de la 6,25 la suta, iar rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se va mentine la 0,25 la suta pe an.

BNR reitereaza ca utilizarea adecvata a tuturor instrumentelor de care dispune in conditiile monitorizarii atente a evolutiilor interne si ale mediului economic international este de natura a asigura indeplinirea obiectivelor fundamentale privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, precum si mentinerea stabilitatii financiare.", se mai arata in comunicat.

In 6 august 2014, Isarescu declara, cu privire la reducerea RMO, ca Banca Nationala mentine calendarul de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii la niveluri europene inainte de intrarea in zona euro, dar in functie de fluxurile de capital si de momentul in care bancile vor incepe sa dea credite. "Intarzierea reducerii rezervelor minime obligatorii ne indeparteaza de Europa. Am ramas cu un nivel inalt al rezervelor, pentru ca am pornit de la 40% la valuta, le-am redus in 2009 - 2010, insa schimbarea programului si majorarea TVA a oprit procesul de relaxare a politicii monetare pentru doi ani", a subliniat seful BNR.In opinia acestuia, un nivel ridicat al rezervelor minime obligatorii reprezinta si mentinerea unui nivel al datoriei pe termen scurt nejustificat de ridicat, care afecteaza si ratingul Romaniei. De asemenea, un nivel ridicat al rezervelor poate constitui si un element de descurajare a creditarii.

Potirivt economistilor ING, masura de marti cu privire la reducerea RMO la lei va elibera circa 3 miliarde de lei in piata, crescand astfel lichiditatea.

"Apreciem ca aceste decizii ale Bancii Centrale au fost determinate de persistenta inflatiei si a anticipatiilor inflationiste la un nivel redus (sub tinta BNR), dar si de climatul dificil la nivelul investitiilor productive (contractie pentru al doilea an consecutiv in 2014). Totodata, consideram ca decizia privind rata rezervelor minime obligatorii la RON a fost determinata de presiunea recenta din piata monetara (reducerea lichiditatii a determinat majorarea ratelor de dobanda pe scadentele foarte scurte).

Dintr-o alta perspectiva, se poate spune ca BNR a profitat de spatiul de manevra oferit de contextul macro-financiar din Zona Euro (la sedinta de politica monetara din septembrie Banca Centrala Europeana a redus rata de dobanda de politica monetara la 0.05% si a anuntat implementarea unor programe monetare neconventionale de relaxare).

Mentionam faptul ca noi indicii privind deciziile de politica monetara ale BNR pe termen scurt vor fi oferite de Comunicatul detaliat al sedintei de astazi, dar si in cadrul Conferintei de Presa care va fi sustinuta de dl. Guvernator Isarescu incepand cu orele 15:00.

Din perspectiva termenului scurt consideram ca exista spatiu pentru implementarea unor noi masuri de relaxare a politicii monetare (indeosebi prin intermediul RMO-urilor), mai ales daca se vor intensifica riscurile in directia concretizarii scenariului de lowflation (termen al FMI pentru cvasistagnare si inflatie redusa).

Acest scenariu pentru politica monetara este sustinut si de perspectiva continuarii procesului de consolidare bugetara, in conformitate cu litera si spiritul Compactului Fiscal (reducerea ponderii deficitului bugetar structural in PIB la 1%)", se arata intr-un raport al Bancii Transilvania, semnat de Andrei Radulescu, economistul sef al institutiei.