Frmele private isi onoreaza mai bine obligatiile fata de furnizori comparativ cu firmele de stat (rata de neplata a datoriilor comerciale este de 15%, comparativ cu 44% pentru companiile de stat). La nivel sectorial, firmele private din constructii, agricultura si imobiliare inregistreaza cele mai ridicate rate de neplata (21%, respectiv 19% in ultimele doua cazuri), se arata in Raportul privind Stabilitatea Financiara publicat marti seara de Banca Nationala. Numarul companiilor intrate in insolventa in anul 2013 a crescut cu 10,7% fata de anul precedent, ajungand la peste 29.500 de firme, mai noteaza autorii Raportului (vezi atasament). Principalele constatari din Raport:
- Capacitatea firmelor de onorare a serviciului datoriei la banci a continuat sa se deterioreze in anul 2013 si in primele luni ale anului 2014, dar cu un ritm mai redus comparativ cu anii precedenti. Rata creditelor neperformante a crescut cu 2,5 puncte procentuale in perioada decembrie 2012 - august 2014, la 22% (spre comparatie, in intervalul decembrie 2011 - august2013 cresterea a fost de 9 puncte procentuale).
- Cel mai probabil, rata creditelor neperformante la banci va scadea in urmatoarea perioada pe fondul: (i) scoaterii expunerilor neperformante in afara bilantului, (ii) vanzarii activelor neperformante catre institutii de recuperare a creantelor si (iii) mentinerii pe un trend descendent a ratei de nerambursare a companiilor romanesti, conform scenariului macroeconomic de baza (un nivel mediu de 5,6 la suta in decembrie 2014, comparativ cu 6,9 la suta in decembrie 2013).
- O proportie importanta a firmelor care inregistreaza intarzieri la plata de peste 90 de zile raman in aceasta categorie (peste 90%). Aceasta situatie evidentiata si in Rapoartele anterioare este un alt argument pentru curatarea bilanturilor bancare in ceea ce priveste expunerile avand o intarziere de peste 90 de zile. In cazul categoriilor de intarziere B, C si D, aproape jumatate dintre companii cunosc o deteriorare a profilului de risc, in timp ce aproximativ 30 la suta incep sa isi onoreze mai bine serviciul datoriei.
- Creditarea in valuta s-a mentinut mai riscanta decat cea in lei.
- Stocul creditelor neperformante in moneda straina s-a deteriorat in ultimii ani mai rapid decat cel in moneda nationala, astfel ca rata creditelor neperformante in valuta a depasit-o pe cea in lei incepand cu luna august 2013 (23 la suta, fata de 20,7%, la august 2014). Aceasta evolutie a fost determinata in principal de sectorul IMM, care are un grad mai redus de acoperire la riscul valutar comparativ cu corporatiile. Vulnerabilitatile finantarii in valuta se manifesta cu precadere in cazul microintreprinderilor (unde ponderea creditului in valuta este de 59%, in august 2014). Asemenea evolutii pledeaza pentru o considerare mai prudenta a finantarii in moneda straina pentru debitorii care nu sunt acoperiti riscului valutar, ca premisa a relansarii sustenabile a creditarii.
- Sectorul IMM continua sa se confrunte cu dificultati semnificative in onorarea serviciului datoriei fata de banci, rata creditelor neperformante crescand cu 3 puncte procentuale (in timp ce in cazul corporatiilor aceasta s-a majorat usor, cu 0,5 puncte procentuale, in perioada decembrie 2012 - august 2014).
- Portofoliul aferent microintreprinderilor si intreprinderilor mici prezinta cele mai ridicate niveluri ale riscului de credit (rata de neperformanta fiind de 45,7 la suta, respectiv 23,4 la suta, in august 2014). Dupa sectorul de activitate, firmele din constructii si imobiliare, respectiv comert pun o presiune importanta asupra bilantului bancilor (rata de neperformanta este de 28,2 la suta, respectiv 24 la suta, in august 2014). De altfel, sectorul bancar are o expunere importanta pe companii din sectoare de activitate care au demonstrat o capacitate mai redusa de a face fata crizei.
- Firmele din industrie (care se asteapta sa contribuie la modificarea sustenabila a tiparului de crestere economica) au o rata ridicata de neperformanta (21,3%, in august 2014). primele 10 companii (majoritatea de stat) generand 16% din arieratele catre furnizori din economie, fata de 19% in anul 2012.
Fenomenul insolventei a cunoscut o usoara ameliorare in primele 8 luni din anul 2014, numarul de astfel de cazuri reducandu-se cu circa 12,6 la suta fata de perioada similara a anului anterior. Companiile intrate in insolventa in anul 2013 detin un rol mai putin important pentru economie decat cele care au intrat in anul 2012 (cifra de afaceri a acestor firme este mai mica cu 12 la suta fata de cele din anul 2012, valoarea adaugata produsa in economie este cu 47 la suta mai redusa si activele totale sunt cu 45 la suta mai mici). Firmele intrate in insolventa in anul 2013 angajau 1,5 la suta din numarul total de salariati ai companiilor nefinanciare.
Companiile care au intrat in insolventa au unele trasaturi comune, cum ar fi, de regula: (i) valori negative ale capitalurilor proprii, (ii) capacitate redusa de recuperare a creantelor (durata de incasare a creantelor este de 285 de zile, comparativ cu media pe economie de 103 zile, iar creantele comerciale neincasate la termen insumeaza circa 1,1 miliarde lei, in decembrie 2013) si (iii) viteza de rotatie a activelor semnificativ mai scazuta decat media inregistrata pe economie (39 la suta, comparativ cu 85 la suta, in decembrie 2013).
Firmele din sectoarele servicii si comert reprezinta circa 72 la suta din numarul firmelor intrate in insolventa in anul 2013, fiind urmate de cele din industria prelucratoare si constructii (fiecare avand o pondere de circa 10 la suta). Dupa dimensiunea firmelor intrate in insolventa, numarul firmelor mici in aceasta stare a inregistrat o crestere in anul 2013 (+9 la suta in cazul microintreprinderilor, respectiv +11 la suta in cazul intreprinderilor mici), in timp ce in cazul intreprinderilor mijlocii situatia s-a ameliorat, numarul acestora reducandu-se cu circa 13 la suta.
O evolutie preocupanta este generata de cresterea numarului de corporatii care intra in insolventa, rolul acestora in totalul firmelor nou intrate in insolventa fiind unul important (contabilizeaza 36 la suta din valoarea adaugata generata de aceste firme insolvente, 34 la suta din totalul activelor lor si 34 la suta din numarul de angajati). Companiile aflate in insolventa sau faliment au un rol important in diminuarea calitatii portofoliului de credite al bancilor si IFN, ponderea acestora in totalul creditelor neperformante majorandu-se de la 68 la suta la 78 la suta pentru banci, respectiv de la 60 la suta la 67 la suta pentru IFN, in perioada decembrie 2012 ￢ august 2014. Evolutia are un rol important in contextul in care doar 37,5 la suta din expunerile bancilor care sunt neperformante sunt colateralizate cu o garantie predominant imobiliara, in timp ce 11,9 la suta din acestea au fost acordate fara nici o garantie (august 2014).
Avutia neta a populatiei a inregistrat o crestere usoara, dar intr-un ritm mai redus fata de cel din 2012 Capacitatea populatiei de a-si onora serviciul datoriei s-a deteriorat marginal in perioada decembrie 2012 - iunie 2014, dar intr-un ritm mai redus fata de perioada anterioara. Rata creditelor neperformante (rata NPL) la banci a atins un nivel maxim de 10 la suta (in iunie 2014, in crestere cu 0,5 puncte procentuale fata de decembrie 2012), dar a intrat pe o panta descendenta ulterior, ajungand la 8,7 la suta in august 2014. Volumul creditelor neperformante s-a diminuat cu 11,5 la suta in tot intervalul, iar reducerea care a caracterizat ultima perioada din 2014 (de 13,5 la suta, august 2014 fata de iunie 2014) se datoreaza amplificarii procesului de trecere a creditelor neperformante in afara bilantului, precum si a vanzarii creditelor.
Creditele externalizate sunt in volum de circa 3,6 miliarde lei125 (ianuarie 2013 ￢ august 2014), din care 60 la suta au reprezentat credite cu peste 90 de zile intarziere. In cazul creditelor reesalonate se observa o modificare in structura in intervalul ianuarie 2013 ￢ august 2014, in sensul cresterii mai pronuntate a volumului de credite cu peste 90 de zile intarziere reesalonate (cu circa 0,57 miliarde lei, fata de 0,12 miliarde lei in cazul creditelor performante, fata de aceeasi perioada a anului precedent). Ponderea acestor credite in fluxul total al reesalonarilor aplicat in perioada 2012-august 2013 s-a majorat de la 14,7 la suta la 32,5 la suta (din totalul creditelor reesalonate in perioada 2013-august 2014). Solutia reesalonarii a crescut in eficienta, performanta creditelor cu intarzieri de peste 90 de zile si care au fost reesalonate in anul 2012, respectiv in primul semestru din 2013 (si analizate la un an diferenta) s-a imbunatatit.
In cazul creditelor neperformante care nu au fost reesalonate, rata de revenire s-a mentinut in jurul valorii de 5,4 la suta (in acelasi interval). Debitorii care au venituri nete sub media pe economie continua sa reprezinte cea mai riscanta categorie pentru sectorul bancar, cumuland circa 65 la suta din volumul creditelor neperformante (atat in cazul creditelor imobiliare, cat si pentru creditele de consum
Vom reveni cu o analiza detaliata a datelor Raportului privind stabilitatea financiara
0
3
