Saptamana trecuta am insotit la finalizarea tranzactiei un amic care si-a cumparat o garsoniera. A dat pe ea 32.000 de euro, cash. Banii ii tinea intr-o punga ca cele in care iti pun vanzatorii din piete morcovii de supa. L-am intrebat de ce nu face virament bancar. Mi-a raspuns din prima: Esti nebun? Tu n-ai vazut ce comisioane au bancile? Ajuns acasa, m-am uitat peste cifre. Desi ne petrecem tot mai mult viata in online, creste preferinta pentru platile cash. O fi o schimbare de paradigma? O creste economia neagra? E la mijloc dorinta de a evita plata spezelor bancare care ar scumpi si ele tranzactiile? Probabil cate putin din fiecare.

• Ce spun bancherii, economistii si jurnalistii?

"Probabil ca nivelul educatiei sau increderea scazuta in banci imediat dupa criza in cazul populatiei si alte cauze (as adauga "nevoia" de a ocoli bancile in cazul celor cu plati restante) in cazul companiilor au facut ca fluxul platilor prin banci sa creasca intr-un ritm mai scazut. Drept pentru care avansul inregistrat de tranzactiile cash a fost mai vizibil", spune economistul sef al unei banci locale. Uitati-va insa, continua acesta, la faptul ca liderul tranzactiilor cash in Europa este Germania. "Acolo se pare ca este vorba de problemele interbelice care inca le mai bantuie subconstientul", explica economistul sef.

Cred ca nivelul ridicat al impozitarii a "migrat" unele firme in zona non-bancara, in care salariile se dau la plic, spune reprezentantul altei banci romanesti. Un calcul empiric ar fi ca avem in jur de 11 mil carduri debit active si 5.6 mil. salariati (la sfarsitul lui 2013) din care 1.2 mil bugetari (care primesc salariul pe card), 900.000 au salariu minim pe economie iar 355 000 oameni sunt angajati de top 50 companii din tara. Din restul de 3.1 milioane probabil mai avem 1-1.5 mil. care iau si ei banii pe card. "Prin urmare avem o gaura de cel putin 1.6 milioane salariati care plimba plicuri.", spun reprezentantii unei a treia banci.

"Pentru ca lucrurile sa revina la normal ar fi nevoie sa se micsoreze taxele, nu dobanzile. Daca insa vor continua sa scada bonificatiile de la depozitele bancare, si nu impozitele, se va observa ca din ce in ce mai multe companii isi cer insolventa si proprietarii lor isi iau banii si-i pun deoparte. Cu cat dobanzile vor fi mai scazute, cu atat isi vor trage oamenii de afaceri mai multi bani din firma. Nicidecum nu va ￯decola￯ economia pe seama creditului si a ecartului ￯castigat￯ din subremunerarea economisirilor populatiei. Dar pana sa se relaxeze fiscalitatea, romanii isi manifesta neincrederea si cash-ul creste. Cu precizarea ca numerarul a scazut si activitatea ￯la negru￯ a devenit mai putin intensa doar cand populatia a crezut ca economia e bine administrata. Iar in masura in care cantitatea de cash se mareste si creste ￯greutatea￯ economiei informale, de subzistenta, se majoreaze taxele. De ce? Fiindca nu s-au incasat cele precedente", scrie pe blogul lui jurnalistul Ionut Balan.

Este adevarat: inasprirea fiscalitatii explica cresterea numerarului. Dar mai este ceva: inflatia si reducerea artificiala a dobanzilor actioneaza tot ca un impozit (ascuns) asupra economisirii si reprezinta un factor explicativ suplimentar si esential in dinamica numerarului, crede profesorul de economie Bogdan Glavan.

Care sunt cifrele oficiale?

In anul 2013, spune BNR, numerarul in circulatie aflat in afara sistemului bancar a crescut pana la 37,48 miliarde de lei, fata de 33,3 miliarde de lei in anul anterior. Cresterea a fost de 12% in 2013, dupa ce in 2010 numerarul crescuse cu 10% iar un an mai tarziu cu 15%.

• Numarul de bancnote existente in afara sistemului bancar la sfarsitul anului 2013 a fost de 820,48 milioane bucati, cu 12,5% mai mare fata de cel de la fi nele anului 2012, iar valoarea acestora a inregistrat un procent de crestere similar. Majorari ale numarului de bancnote afl ate in afara sistemului bancar s-au inregistrat pentru toate cupiurile, cea mai importanta modifi care cantitativa (+22,6%) survenind in cazul cupiurii de 50 lei, a carei pondere in numarul total de bancnote a crescut cu 1 punct procentual, urmata de cupiura de 200 lei (+16,9%), care si-a majorat ponderea cu 0,3 puncte procentuale.
  

• Numarul de monede existente in afara sistemului bancar la sfarsitul anului 2013 a fost cu 14% mai mare fata de cel de la finele anului 2012, iar din punct de vedere valoric, numerarul sub forma de moneda a crescut cu 11%.
  

BNR spune ca la baza cererii crescute de cash s-ar afla extinderea retelelor teritoriale ale lanturilor de magazine de tip discount, care solicita cantitati importante de moneda din toate cupiurile pentru acordarea restului, precum si utilizarea pe scara larga a echipamentelor automate de distribuire a produselor alimentare de mica valoare sau de plata a unor servicii marunte.

Prin urmare, pare putin probabil sa asistam la o schimbare de paradigma, preferinta pentru cash in detrimentul platilor cu cardul fiind o rezultanta a unei fiscalizari impovaratoare, a reticentei fata de banci si alte cauze monetariste. Voi ce parere aveti?