"Proiectul de buget pe anul 2015 se va lucra impreuna cu Fondul Monetar, la inceputul lunii decembrie, la nivel tehnic. El va fi insusit de posibilul nou guvern si de posibilul nou premier, foarte probabil, in ianuarie 2015 si asta, pentru ca Fondul Monetar insista sa vina in misiune oficiala in ianuarie 2015, pentru ca ei au politica sa nu negocieze sau sa semneze scrisori de intentie cu guverne interimare. Cum stim, e posibil sa existe un alt guvern si, ca atare, ei vor sa vina la mijlocul lunii ianuarie, deci in jur de 13 ianuarie. Din ultimele discutii cu ei, urmeaza sa fie definitivat impreuna cu ei, in jurul acelei date, bugetul pe 2015", a declarat joi Ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, la Radio Romania Actualitati. Cititi mai jos transcriptul discutiei.
Realizator: Asadar, va exista un proiect de buget abia la jumatatea lunii ianuarie, spuneti dumneavoastra.
Ioana Petrescu: Un proiect de buget, probabil, va exista si la inceputul lui decembrie, pentru ca o echipa tehica va veni sa lucreze impreuna cu noi pe acest proiect de buget - decembrie 2014 - dar, probabil, definitivarea lui si aprobarea, impreuna cu FMI si Comisia Europeana, va fi in ianuarie 2015, pentru ca aceste lucruri sa fie agreate inainte sa fie semnata scrisoarea de intentie cu ei.
Realizator: Asadar, Guvernul Romaniei va avea in vedere o noua scrisoare de intentie cu FMI?
Ioana Petrescu: In acest moment, sigur ca da. De aceea, continuam discutiile cu FMI. Am pastrat contactul cu ei. Ultima discutie pe care am avut-o cu FMI a fost in Washington, in timpul intalnirilor de toamna ale FMI si, cum am spus, urmeaza sa vina o comisie tehnica la inceputul lui decembrie si o misiune care sa definitiveze o scrisoare de intentie la mijlocul lui ianuarie 2015.
Realizator: Existenta unei noi scrisori de intentie inseamna si o prelungire sau un nou acord cu FMI?
Ioana Petrescu: Inseamna ca actualul acord continua, actualul acord se va incheia la mijlocul anului viitor si aceasta scrisoare de intentie este doar un pas normal in cadrul curentului acord preventiv cu FMI.
Realizator: Cu toate acestea, Guvernul Romaniei trebuie sa aiba la acest moment cateva cifre pe care sa se bazeze proiectia economica a anului 2015. Care ar fi aceste cifre? Legate de cresterea economica, de deficitul bugetar prognozat si asa mai departe? Parametrii mari.
Ioana Petrescu: In parametrii mari, noi ne mentinem in deficitul discutat cu Comisia Europeana si cu FMI pentru anul viitor. Deci aici vorbim de un deficit structural de 1% pentru anul viitor. Si /in/ calculele pe care le facem tinem in considerare acest deficit care a fost discutat cu ei. In plus fata de acest lucru, vreau sa mentionez ca au existat discutii cu Comisia Europeana referitoare la cheltuielile de aparare, care sunt legate strict de incidentul din Ucraina si in cadrul acelor discutii, in ultimul EcoFin s-a decis ca Comisia Europeana sa decida, de la caz la caz, ce cheltuieli se incadreaza ca fiind cheltuieli exceptionale si neprevazute, legate de acest conflict, astfel incat aceste cheltuieli...
Ioana Petrescu: ... O propunere pe care am facut-o eu intr-un EcoFin anterior a fost ca pentru anul viitor sa avem cheltuieli in plus de 0,3% din PIB pentru cheltuielile cu aparare, cu incidentul din Ucraina si inca 0,3% din PIB in anul 2016 si aceste cheltuieli legate de incidentul cu Ucraina sa fie considerate peste deficitul structural. Pasul urmator in acest moment este sa discutam cu Comisia Europeana in momentul in care definitivam bugetul pe 2015, ce anume cheltuieli si ce anume circumstante sunt considerate exceptionale si se pot incadra in aceasta regula de cheltuieli care sunt puse, practic, peste acest deficit discutat cu ei.
Realizator: Prognoza de toamna a Comisiei Europene spune ca in Romania, cresterea economica va fi mai mica decat cea estimata initial, chiar daca va fi vorba totusi despre o crestere fata de trimestrele corespunzatoare ale anului 2013. De asemenea, se estimeaza o crestere a deficitului bugetar pentru anul 2015 la 2,8%. Impartasiti aceste cifre?
Ioana Petrescu: Sa o luam cu inceputul - cresterea economica. In primul rand, acest raport, aceasta prognoza a Comisiei Europene este o prognoza. Au mai gresit si ei, am mai gresit si noi la prognoze. Este adevarat ca ei au revizuit in jos cresterea anuala a Romaniei, noi ne mentinem prognoza de crestere la 2,8%, asa cum a fost si pana acum. Motivele pentru care sunt increzatoare ca cresterea va continua sa fie la nivelul de 2,8% sunt multiple. Ultimele date pe care le avem de la INS ne arata, de exemplu, ca somajul a scazut in aceasta perioada, ca venitul salarial net a crescut, sunt tot felul de indicatori care, impreuna, ne fac sa credem ca cresterea PIB pe trimestrul III va fi mai mare decat cea din trimestrul II. Asta, o data. Dar in plus fata de acesti indicatori, care ne arata ce se intampla deja, noi am pus mai multe masuri economice pro-crestere, care isi vor arata roadele. Daca discutam, de exemplu, de masura de pe Prima Masina, este o masura menita sa incurajeze consumul, stim foarte bine ca o incurajare a consumului duce la o crestere PIB mai mare. Vorbim de masura de neimpozitare a profitului reinvestit, care duce la mai multe investitii private care, inca o data, contribuie catre o crestere PIB. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, care poate duce la mai multe angajari si la mai multe investitii. Aceste masuri, impreuna cu trendul pe care il observam, ma fac sa cred ca Romania va creste in urmatorul trimestru si aceasta este cumva si impartasita de Comisia Europeana, care spune ca in trimestrul III, Romania va creste cu aproximativ...
Realizator: Cand spuneti "este impartasita cumva", ce inseamna?
Ioana Petrescu: Si ei spun ca cresterea in trimestrul III fata de trimestrul II va fi de 1%, deci si ei confirma ca pe ultimul trimestrul va fi o crestere fata de penultimul, de trimestrul II.
Realizator: Vor fi majorate pensiile anul viitor si care este impactul bugetar al acestei masuri?
Ioana Petrescu: Da, ele vor fi indexate, este termenul corect si de ce spun...
Realizator: Sunt indexate cu rata inflatiei, conform legii?
Ioana Petrescu: Sunt indexate conform legii, in sensul: formula contine rata inflatiei si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut. Asta duce la o crestere de 4,41%, cresterea anuntata, indexarea anuntata a fost de 5%, deci mergem un pic peste, dar in lege, practic, spune ca pensiile trebuie indexate cu aceasta formula, care tine seama de inflatie si de castigul salarial brut. Impactul acestei masuri este de 2,67 miliarde de lei si ei sunt prevazuti, inca o data subliniez, nu este un lucru nou, nu este o cheltuiala neprevazuta, aceasta indexare a pensiilor este prevazuta in lege si stiam de aceste cheltuieli din timp.
Realizator: ...dar pana la 5% este tot o crestere ferma?
Ioana Petrescu: Cresterea de 5% este ceea ce am considerat noi pentru anul viitor si aceasta crestere de 5% are un impact bugetar de 2,67 miliarde de lei care sunt prevazuti pentru anul viitor.
Realizator: Pe de alta parte, tot anul viitor se va simti si impactul reducerii CAS cu 5% la angajator. De unde acoperiti suma in plus, cata vreme veniturile vor fi mai mici?
Ioana Petrescu: Nu este clar ca veniturile vor fi neaparat mai mici. Este adevarat ca impactul contabil al reducerii CAS cu 5% este de 4,8 miliarde de lei pe un an, dar acesta este un impact strict contabil. Asta inseamna ca daca in urma reducerii CAS angajatorul pune banii in buzunar, nu angajeaza pe nimeni, nu investeste in absolut nimic si nu cumpara nimic cu TVA din banii respectivi, intr-adevar, impactul contabil va fi de minus 4,8 miliarde de lei. Dar cred ca nu sunt niste ipoteze plauzibile; cred ca aceasta masura va avea impact in economie. Noi am facut mai multe calcule. Daca de exemplu 50% din acesti bani pe care angajatorul nu ii mai plateste pentru CAS se duc catre angajari si 50% se duc catre noi investitii, atunci vom recupera aproximativ 2,5 miliarde de lei prin taxe aferente acestor activitati. Investitii inseamna si plata de TVA pe aceste investitii, angajari noi inseamna plata de CAS pentru noul angajat, CASS inseamna impozit pe venit pentru acel angajat. De asemenea, am calculat ca daca s-ar reduce evaziunea fiscala in piata muncii numai cu 25%, atunci gaura contabila creata de CAS va fi acoperita complet. Poate va intrebati de ce sunt increzatoare ca vor exista aceste...Vreau sa termin totusi un pic ideea. Nu este sanatos sa ne gandim numai la impactul contabil al unei astfel de masuri. Vorbim aici de masuri pro-crestere care au impact asupra economiei si implicit asupra bugetului. Si va dau un exemplu recent, unde au existat vorbe pe piata care erau cumva similare cu ce se discuta acum pe CAS. Cand am introdus masura de neimpozitare a profitului reinvestit, multa lume spunea ca va avea un impact foarte mare asupra bugetului pentru ca, evident, nu mai impozitezi o parte din profitul respectiv. Dar atunci sustineam si sustin in continuare ca o astfel de masura duce la mai mnlta activitate economica, la mai multe investitii private si nu se va vedea un impact foarte mare la buget. In octombrie 2014 este prima luna in care vedem colectarile pe impozitul pe profit, dupa ce s-a introdus aceasta masura de la 1 iulie 2014. Vreau sa va spun ca colectarile pe primele zece luni ale anului acestuia sunt peste 11% mai mari decat colectarile pe anul trecut in aceeasi perioada.
Realizator: Adica, cat in plus?
Ioana Petrescu: Deci 11%, nu am cifrele exact in plus, dar fata de anul trecut aceeasi perioada, impozitul pe profit nu numai ca nu a scazut dar a crescut. Evident, vom continua sa monitorizam evolutia impozitului pe profit si in urmatoarele luni, sa vedem cum evolueaza. Dar este intotdeauna bine sa ne uitam la aceste masuri fiscale si sa vedem care este efectul lor in piata si sa nu ne gandim strict contabil care va fi efectul...
Realizator: De acord cu dvs, pentru ca ati inceput spunand ca nu este clar ca veniturile vor scadea, atunci cand v-am intrebat legat de scaderea CAS la angajator cu 5%. Este insa clar ca ele vor creste?
Ioana Petrescu: Ceea ce pot sa va spun este cumva bazat doar pe ce s-a intamplat in trecut. Au mai existat in trecut scaderi de CAS si daca ne uitam la colectarile CAS pe PIB in perioadele in care a scazut CAS, ele au ramas aproximativ constante. In perioadele insa in care CAS a crescut, a crescut evaziunea. Deci doar bazat pe istoria recenta a acestor reduceri sau cresteri de CAS, pot sa spun ca o crestere de CAS duce la mai multa evaziune si o scadere de CAS nu a dus la deteriorarea colectarii veniturilor din CAS.
Realizator: Dna ministru Ioana Petrescu, colegii mei au realizat in aceasta dimineata scurte dialoguri cu persoane cu cetateni pe care i-am rugat sa incerce sa va adreseze intrebari. Haideti sa ascultam un prim set de intrebari foarte scurte.
-: Doamna ministru, taxele anul viitor vor creste? As intreba-o pe doamna ministru daca s-ar putea reveni la cota de 19%. Ar fi un lucru important, nu numai pentru mine, dar cred ca pentru toti cei care achita darile la stat. Despre salarii, daca as intreba-o, nu stiu daca mi-ar raspunde ca are posibilitatea sa le mareasca. De pensii, am inteles din toate discutiile ca or sa se mareasca cu 5% incepand de anul viitor.
Realizator: Asadar, vedeti, doamna ministru, prima intrebare a cetatenilor este daca vor creste taxele anul viitor. O asemenea intrebare am primit si prin sms de la Cristi din Arges, cate taxe noi vor aparea si cate se maresc in viitorul apropiat.
Ioana Petrescu: Eu ceea ce pot sa spun foarte clar este /ca/ ramane cota unica de 16%, ramane reducerea de CAS cu 5%, ramane TVA-ul redus la paine si consideram si posibilitatea ca sa fie redus si la alte alimente, ramane neimpozitarea profitului reinvestit. Deci, nu avem in vedere astfel de schimbari. Imi place si intrebarea referitoare la revenirea la TVA de 19%...
Realizator: Cu atat mai mult, doamna ministru, cu cat dumneavoastra ne-ati spus in legatura cu reducerea CAS ca s-a constatat ca in perioadele in care creste CAS-ul, creste evaziunea si in perioadele in care scade CAS-ul, scade evaziunea. Nu se aplica aceeasi logica si in cazul Taxei pe Valoare Adaugata? Adica daca scade TVA-ul, nu scade evaziunea?
Ioana Petrescu: Avem un studiu preliminar la reducerea TVA la paine; la un an dupa introducerea acestei masuri am facut un studiu si acest studiu preliminar, este adevarat, ne-a aratat ca in acest domeniu s-a redus evaziunea cu 20%, cu 30 de milioane de lei. Vom face probabil si alte studii, cand vom avea si mai multe date, dar eu cred ca rezultatele pe care le-am vazut la paine sunt incurajatoare si ne fac sa ne gandim foarte serios la reducerea TVA si in alte zone. Domnul respectiv a intrebat specific daca se revine la cota TVA de 19%. Cred ca ar fi o masura foarte buna, nu numai ca ar reduce evaziunea, dar pe de alta parte, am incuraja si consumul. Vreau sa observati ca in acest an strategia guvernului a fost foarte clara, a fost de a incuraja mediul de afaceri prin masuri fiscale. Am vazut reducerea CAS cu 5%, am vazut neimpozitarea profitului reinvestit, am redus taxa pe stalp de la 1,5 la 1%, am exceptat din plata taxei pe constructi speciale constructiile off-shore de exploatare in Marea Neagra. Deci, ne-am axat pe aceasta zona. Urmeaza sa ne axam si pe partea de consum si, intr-adevar, o reducere a TVA ar incuraja consumul in Romania si cred ca avem nevoie de asta.
Realizator: Se pare ca si ascultatorii cred acelasi lucru. Intrebarea este, cand?
Ioana Petrescu: In momentul cand va exista spatiu fiscal si pentru reducerea TVA la 19%.
Realizator: Cum evaluati momentul in care exista spatiul fiscal?
Ioana Petrescu: Practic ne uitam la incasari, ne uitam la cheltuieli si vedem daca exista acest spatiu fiscal. Sa va dau un exemplu recent, unde a trebuit sa facem acest lucru. Pentru ca am fost foarte disciplinati din punct de vedere fiscal anul acesta, la fiecare rectificare bugetara, dupa cum stiti, am stat in acea tinta de 2,2, incasarile ANAF au fost peste asteptari, in luna octombrie am facut un calcul preliminar si am vazut ca avem un excedent bugetar de 0,1% din PIB. In momentul acela am facut niste calcule referitoare la spatiul bugetar pe acest an si ne-am gandit in ce directie credem ca veniturile se vor duce in urmatoarele luni, daca ANAF-ul va colecta la fel de bine, cum credem ca vor merge cheltuielile si am estimat ca va exista spatiu bugetar si pe alte tipuri de cheltuieli. Evident, fiind doar un spatiu bugetar pe un an, nu poate fi vorba in acest moment de o noua scadere de taxe, pentru ca aceea este permanenta. Trebuie sa discutam de ceva temporar. Si am avut o discutie mai lunga cu primul-ministru si unul din lucrurile pe care le-am discutat a fost daca s-ar putea sa platim titluri executorii pentru anul 2015.
Stirea se actualizeaza
0
20
