Isi poate gasi Europa Centrala si de Est drumul inapoi spre crestere la 25 de ani dupa caderea comunismului? (raport)

de DP     HotNews.ro
Marţi, 11 noiembrie 2014, 12:44 Economie | Finanţe & Bănci


Dupa ce au trecut de perioada comunismului, statele din Europa Centrala si de Est (ECE) au trecut printr-o perioada de tranzitie care le-a transformat in mod fundamental economiile. Progresul inregistrat in ceea ce priveste bunastarea si standardele de viata a fost formidabil, in conditiile in care PIB-ul mediu pe cap de locuitor a crescut la 65% din media UE15, fata de nivelul de 49% din urma cu 25 de ani. Raportul are si o sectiune dedicata Romaniei, unde se arata ca "lipsa unei retele de autostrazi, subdezvoltarea mediului rural si infrastructura portuara se vor numara printre principalele obiective, peste 9 miliarde de euro fiind la dispozitia Romaniei in exercitiul financiar 2014 - 2020. Obiectivul de a transforma Romania intr-o tara independenta din punct de vedere energetic va declansa investitii publice si private semnificative atat in sectorul energiei traditionale cat si in productia de energie nucleara. Acest lucru ar trebui sa duca nu doar la majorarea productiei de energie, dar si sa aiba un impact pozitiv asupra exporturilor si sa asigure o baza de costuri mai reduse pentru companiile localel", se arata in Raport.

In sectorul privat, Planul National de Dezvoltare Rurala, care va fi pus in aplicare incepand cu 2015, vizeaza cresterea productivitatii in agricultura (situata in prezent la 50% din media UE) prin incurajarea dezvoltarii exploatarilor agricole de dimensiuni medii, care vor fi mai eficiente in valorificarea calitatii foarte bune a solului, ceea ce va permite diversificarea extinsa a culturilor. Exportul de produse alimentare prelucrate este in crestere, ceea ce demonstreaza ca Romania are mai multe oportunitati in crearea de valoare adaugata decat in exportul de produse agricole. Nu in ultimul rand, sectorul IT/telecomunicatii isi va pastra probabil dinamica pozitiva datorita educatiei universitare de calitate in domeniul IT, cererea de specialisti IT fiind dubla fata de numarul anual de absolventi ai celor 6-7 universitati din domeniu. Estimam ca accesul la finantare se va modifica semnificativ in urmatorii ani.

  • Corectiile macroeconomice din ultimii ani au determinat companiile locale sa actioneze intr-un mediu caracterizat de dobanzi aflate la un minim istoric, stimulate de inflatia foarte scazuta si de perceptia privind un risc suveran mai redus (oglindita de cresterile ratingului de tara). De asemenea, imprumuturile in moneda locala au crescut. Pentru a majora absorbtia fondurilor UE in perioada 2014 - 2020, guvernul a infiintat trei autoritati de management - Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltarii Rurale si Ministerul Agriculturii.

  • Sectorul IT reprezinta o reusita certa, cu un mix de companii de succes: cele locale cu acoperire globala, firme nou infiintate vandute cu succes si jucatori globali care isi extind activitatile de proiectare, cele comerciale si de servicii suport in Romania. Peste 50 de companii IT internationale si-au deschis birouri in Romania, unde lucreaza peste 64.000 de specialisti - acest lucru face ca Romania sa se plaseze pe primul loc in UE si pe locul 6 la nivel mondial in functie de numarul angajatilor din domeniul tehnologic pe cap de locuitor.

  • In infrastructura, Romania isi valorifica din ce in ce mai bine pozitia geografica, in pofida dezvoltarii inca modeste a retelei rutiere. Ne asteptam ca, pana in 2030, sa se realizeze investitii de pana la 24 miliarde de euro pentru constructia a 480 km de autostrazi si 2.400 km de drumuri expres. Portul Constanta a devenit cel mai mare port de cereale din Europa, anticipand viitoarea pozitionare a Romaniei in acest sector economic. In agricultura, productivitatea creste intr-un ritm lent dar sigur, iar terenurile fragmentate incep sa fie consolidate si sa se bucure de atentie speciala din partea agricultorilor si investitorilor din Occident, dispusi sa aduca know-how si sa faciliteze cresterea productiei cu valoare adaugata mai mare. Productia medie pe hectar pentru exploatarile agricole care utilizeaza tehnologii moderne de productie a ajuns in 2013 la 6,3 tone pentru grau, peste media europeana. Gradul de ocupare in agricultura scade treptat, de la 41% din totalul fortei de munca in 2000 la 28% in prezent.

"Cu toate ca uneori ritmul de dezvoltare al regiunii parea sa urmeze modelul ᅡun pas inainte, doi pasi inapoiᅡ, trebuie sa ne amintim cat de departe au ajuns aceste tari. Fostele state-satelit ale Uniunii Sovietice au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Cadrul institutional si cel juridic au fost reconstruite de la zero. Libera circulatie a bunurilor, serviciilor si capitalului uman a ajutat la transformarea completa a acestor economii. Fondurile europene - pe langa masivele investitii straine primite de pretutindeni, din Germania pana in China - au avut efecte excelente. Si, foarte important, reformele - printre care privatizarile au avut un rol cheie - au condus la cresterea ponderii sectorului privat in PIB, de la niveluri extrem de scazute chiar si de 10% la aproape 80%, ceea ce inseamna ca majoritatea valorii economice este generata in prezent de sectorul privat", declara Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/FI pentru ECE in cadrul Erste Group si coautor al raportului "La 25 dupa comunism - mai detine Europa Centrala si de Est cheia cresterii economice?".

In acelasi timp, raportul publicat de Erste Group Research arata ca, avand in vedere contextul european actual caracterizat de stagnare, statele din ECE se confrunta cu provocarea identificarii de noi motoare de crestere, riscand ca altfel sa ramana blocate la niveluri mediocre, care nu le va permite sa ajunga din urma Occidentul.
"Lucrurile nu vor deveni deloc mai usoare pe viitor pentru tarile din ECE. Dupa criza, resursele s-au diminuat si competitia a devenit acerba. Vechile modele de crestere, bazate pe avantajele costurilor reduse, se perima cu rapiditate, iar la orizont se contureaza amenintari precum reducerea populatiei in varsta de munca. Modelul nostru pentru ECE pune sub semnul intrebarii modelul traditional de convergenta bazata exclusiv pe productie. Consideram ca guvernele ar trebui sa se concentreze pe crearea unui mediu de afaceri mai bun pentru sectoarele dinamice cu valoare adaugata mai mare.

Tarile din ECE au cu adevarat sansa de a-si creste avantajul competitiv in sectoare precum cel al serviciilor si de IT&C. In cele din urma, imbunatatirea calitatii institutiilor si guvernarii reprezinta un element esential pentru majoritatea acestor probleme, intrucat cadrul institutional formeaza bazele stabilitatii sociale, previne coruptia si favorizeaza prosperitatea. Acest lucru poate juca un rol cheie in consolidarea, sau dimpotriva, incetinirea mecanismului convergentei", arata Kotian.

  • Cinci factori cheie pentru viitoarea crestere a Europei Centrale si de Est
Avand in vedere perspectivele de crestere slabe pentru Europa si lipsa activitatii investitionale a sectorului privat, autoritatile competente au pledat pentru cresterea rolului investitiilor publice pentru relansarea cresterii economice si crearea de locuri de munca.
"Am identificat trei domenii care corespund cel mai bine acestor nevoi. Guvernele tarilor din ECE ar trebui sa se axeze drept prioritati strategice pe investitiile in infrastructura, pe securitatea energetica si aparare si sa urmeze noul val de investitii in eficienta energetica. Fie ca discutam despre transport, energie si apa, cladiri publice precum scolile sau spitalele, energie verde sau despre diversificarea surselor/retelelor de energie, asemenea investitii permit societatilor sa progreseze deoarece acesti factori au impact asupra tuturor aspectelor din viata noastra", afirma Zoltan Arokszallasi, Analist Sef Macro/Fixed Income pentru ECE in cadrul Erste Group.

Dupa escaladarea conflictului dintre Rusia si Ucraina, investitiile in domeniul securitatii, care fusesera neglijate in ultimii ani, vor deveni cu siguranta prioritare atat din punct de vedere al securitatii energetice (continuarea diversificarii surselor/retelelor de energie), cat si in domeniul apararii. Cheltuielile cu apararea in Ungaria, Republica Ceha si Slovacia s-au situat doar la circa jumatate din nivelul de referinta stabilit de NATO, de 2% din PIB, investitiile si achizitiile de echipamente fiind in mod special marginalizate.
Pentru finantarea proiectelor de securitate energetica si infrastructura, guvernele ar trebui sa incerce sa utilizeze pe cat de mult posibil fondurile UE. In perioada de programare 2014 - 2020, Fondurile de Coeziune alocate tarilor din ECE insumeaza 167 miliarde de euro. In plus, aceste tari pot obtine finantare suplimentara prin programul Facilitatea autonoma "Connecting Europe" (33 miliarde euro). Cu toate acestea, rata de absorbtie a fondurilor UE ramane strans legata de indicele coruptiei si calitatea institutiilor publice. Prin urmare, restructurarea semnificativa a institutiilor publice, precum si initiativele pentru combaterea coruptiei, sunt esentiale pentru stimularea ratei de absorbtie a fondurilor europene. Tarile din ECE se situeaza in urma statelor baltice in toate aceste domenii, cu exceptia Poloniei, care inregistreaza cel mai mare progres.

"Avand in vedere ca spatiul fiscal pentru extinderea investitiilor publice este mai degraba limitat, guvernele ar trebui sa ramana concentrate pe prioritatile pe care le-au stabilit pentru fiecare stat, continuand in acelasi timp sa se axeze pe imbunatatirea institutiilor publice si a mediului de afaceri, care nu implica neaparat costuri materiale, dar deschid calea pentru investitii private si finantare mai ieftina", spune Arokszallasi.

Analistii Erste Group considera ca un alt factor cheie pentru crestere este stimularea puternica a sectorului Tehnologiei Informatiei si Comunicarii (IT&C). "Explicatia este ca lumea tot mai digitalizata in care traim impune economiilor si societatilor sa tina pasul cu extinderea telecomunicatiilor moderne si ECE nu poate ramane in urma in acest domeniu daca doreste sa se dezvolte din punct de vedere economic, in special avand in vedere potentialul regiunii. Punctul de plecare pentru dezvoltarea acestui sector va fi reprezentat de investitiile in structura retelelor, dat fiind ca acoperirea pentru comunicarea in banda larga fixa si mobila este in general mai redusa in ECE, iar numarul locuintelor cu acces la internet este mai scazut decat in tarile occidentale", spune Katarzyna Rzentarzewska, Senior Analist in cadrul Erste Group. Mai mult, in acest sector inovativ se poate construi plecand de la numeroasele povesti de succes ale firmelor din domeniul IT&C din ECE, care arata ca productia si serviciile bazate pe cunoastere pot deveni parte din povestea motoarelor de crestere ale regiunii.

In functie de cum decid tarile din ECE sa abordeze o alta mare provocare viitoare - reducerea populatiei in varsta de munca - efectele pot fie sa sustina fie sa limiteze potentialul de crestere a PIB-ului. In timp ce in unele tari precum Republica Ceha sau Slovenia reducerea populatiei in varsta de munca va fi relativ modesta, in Polonia si Slovacia se estimeaza ca populatia din aceasta categorie va scadea cu 40 - 50% pana in 2080.
Printre solutiile care ar trebui luate in considerare de tarile din ECE pentru mentinerea potentialului de crestere se numara: majorarea ratei de participare, restructurarea sistemelor de pensionare pentru a descuraja pensionarea anticipata si a recompensa prelungirea duratei de munca, imbunatatirea ratei de participare a femeilor, situata in medie cu 13% sub nivelul inregistrat in randul barbatilor, implementarea unei politici de imigrare mai active si flexibile cu privire la statele din afara UE, pentru a permite atragerea de persoane inalt calificate in domenii specializate."Daca raportam populatia activa la populatia in varsta de munca estimata pentru viitor, se observa ca rata de activitate a populatiei in varsta de munca trebuie sa fie in medie cu 11,8% mai ridicata in 2040 decat in 2013, pentru a mentine oferta de forta de munca la un nivel stabil. Prin combinarea masurilor care urmaresc stimularea ratei de participare a femeilor cu cele care vizeaza extinderea duratei de munca, oferta fortei de munca ar putea fi stabilizata in pofida reducerii populatiei in varsta de munca", explica Rzentarzewska.

De asemenea, raportul Erste Group subliniaza ca o mai buna aliniere a ofertei educationale la cererile si nevoile pietei muncii se poate dovedi cruciala. Chiar daca majoritatea statelor din ECE aloca mai putine fonduri pentru educatie comparativ cu media europeana, este evident ca nu totul se reduce la sumele cheltuite in acest domeniu de catre tarile din ECE si la cate persoane sunt integrate in sistemul de invatamant. Calitatea sistemului educational joaca un rol foarte important. Restructurarea, si nu neaparat cresterea cheltuielilor, ar putea imbunatatii semnificativ eficienta sistemului daca acesta ar pune accent mai mult pe solutionarea problemelor in locul predarii unui volum cat mai mare de continut teoretic si testarii extensive a acestui material.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1484 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Sigur ca da (Marţi, 11 noiembrie 2014, 15:03)

    KostasP [utilizator]

    Drumul inapoi spre comunism. Spre crestere, nu cred.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by