Argumentul celei de-a treia rectificari bugetare este in mod evident fals, intrucat situatia de excedent bugetar nu se datoreaza nicidecum unor venituri bugetare care sa depaseasca substantial estimarile, ci pur si simplu nerealizarii cheltuielilor de natura investitiilor: la finele lunii octombrie cheltuielile de natura investitiilor erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei decat in perioada corespunzatoare a anului trecut, se arata in Opinia Consiliului Fiscal transmisa miercuri(vezi atasament). Din punctul de vedere al institutiei conduse de Ionut Dumitru, situatia este departe de a reflecta o buna gestiune si executie a bugetului public, fiind dimpotriva marturia unei evidente incapacitati la nivelul administrarii portofoliului de proiecte de investitii publice, de natura sa induca nejustificat un impuls fiscal negativ in economie.
Ce se incalca prin actuala rectificare bugetara:
Propunerea de rectificare atrage dupa sine incalcari multiple ale regulilor fiscale statuate de Legea 69/2010 (LRFB) cu modificarile si completarile ulterioare:
1. Incalca prevederea art. 15 alin. 2 al LRFB potrivit caruia intr-un an nu pot fi aprobate mai mult de doua rectificari bugetare;
2. Incalca prevederea art. 6 lit. b) potrivit caruia soldul, si respectiv, soldul primar al BGC nu pot depasi plafoanele instituite de Legea companion a Strategiei fiscal-bugetare (in speta Legea 355/2013). Astfel, daca depasirea la nivelul soldului BGC este una marginala (3 milioane lei, in conditiile unui plafon al deficitului statuat la 14.710 milioane lei si al unui nivel programat de 14.713 milioane lei), ecartul deja existent fata de plafonul reglementat de la nivelul soldului primar se majoreaza la 901,1 milioane lei (nivel programat al deficitului primar de 4.387,6 milioane lei in conditiile unui plafon de 3.486,5 milioane lei);
3. Incalca prevederile art.6 lit. a) potrivit caruia cheltuielile de personal exprimate ca procent in PIB nu vor depasi plafonul instituit de Legea companion a Strategiei fiscal - bugetare (Legea 355/2013). Astfel, propunerea de rectificare indica cheltuieli de personal de 7,5% din PIB, comparativ cu un plafon legal de 7,3% din PIB (in crestere fata de nivelul minim al ultimilor ani atins in 2011-2012 de 6.8% din PIB3), in conditiile in care cheltuielile de personal cresc cu 2.406 milioane de lei comparativ cu a doua rectificare bugetara ca urmare a achitarii anticipate a transei aferente anului 2015 privind unele drepturi de natura salariala castigate in urma hotararilor judecatoresti, a caror plata a fost esalonata pe 5 ani;
4. Incalca prevederile art. 6, lit. c), potrivit caruia cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzand asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori, si cheltuielile de personal nu vor depasi plafonul instituit de Legea companion a Strategiei fiscal-bugetare (Legea 355/2013). Majorarea propusa a cheltuielilor de personal implica marirea ecartului marginal deja existent (62 milioane lei) fata de plafonul statuat la 48.006 milioane lei pana la un ecart de 2.468,2 milioane lei. In plus, rectificarea atrage si o majorare a ecartului fata de plafon la nivelul cheltuielilor totale de la 523 milioane lei la 2.068 milioane lei, in conditiile in care majorarea cheltuielilor de personal este acoperita partial de reducerea cheltuielilor de capital (-1.797 milioane lei);
5. Incalca prevederile art. 9 alin. (2) potrivit caruia totalul cheltuielilor de personal nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar cu ocazia rectificarilor bugetare;
6. Incalca prevederile art. 6, lit. g) potrivit caruia pe parcursul exercitiului bugetar, creditele de angajament si cele bugetare aprobate si neutilizate pentru cheltuieli de investitii nu pot fi virate si utilizate pentru cheltuieli curente, avand in vedere faptul ca majorarea propusa a cheltuielilor curente este acoperita, in vederea inscrierii in tinta de deficit, de reducerea cheltuielilor de capital
"In data de 28 noiembrie 2014, orele 19.00, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a trimis in format electronic Consiliului fiscal, prin adresa nr. 20348 datata 27 noiembrie 2014, proiectul unei a treia rectificari a Bugetului general consolidat (BGC) pe anul 2014, Nota de fundamentare si proiectul Ordonantei Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat, precum si Nota de fundamentare si proiectul Ordonantei Guvernului pentru rectificarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014, solicitand in temeiul art. 40, alin. 2 din Legea nr. 69/2010 opinia Consiliului fiscal cu privire la acestea.
"Intentia Guvernului este de a adopta proiectele de acte normative in sedinta de guvern din data de 3 decembrie 2014, ceea ce inseamna ca din nou Consiliului fiscal i se lasa la dispozitie o singura zi lucratoare pentru analiza, elaborarea si aprobarea opiniei solicitate. Chiar daca Consiliul fiscal a solicitat in nenumarate randuri Guvernului oferirea unui ragaz de timp rezonabil pentru a se achita de obligatiile care ii revin potrivit legii, persistenta acestui comportament arata lipsa de consideratie fata de Legea responsabilitatii fiscal-bugetare in general si fata de Consiliul fiscal ca institutie in particular", se mai arata in Opinia Consiliului Fiscal.
Ce mai spune Consiliul Fiscal:
- Cea de-a treia rectificare bugetara pentru anul 2014 foloseste spatiul fiscal creat de nerealizarea substantiala a cheltuielilor de investitii programate pentru a achita in avans fata de esalonarea stabilita prin lege a unor drepturi de natura salariala castigate in urma hotararilor judecatoresti, precum si a altor arierate, cu impact favorabil asupra deficitului cash din anul 2015.
- Plata respectivelor sume s-ar fi putut la fel de bine realiza spre exemplu in luna ianuarie 2015, in baza bugetului ce urmeaza a fi aprobat, fara ca acest lucru sa afecteze negativ dimensiunea deficitului bugetar conform normelor europene si fara sa fie nevoie de apelul la multitudinea de incalcari ale regulilor fiscale statuate prin legile in vigoare si, in consecinta, subminarea credibilitatii acestora
- In opinia Consiliului Fiscal, recursul sistematic la derogari de la legile in vigoare (in special de la legea 69/2010) si usurinta cu care acestea se produc pun in evidenta slabiciunile majore ale implementarii unui cadru bazat pe reguli in derularea politicii fiscal-bugetare, in conditiile in care prevederile legale nu reusesc nicidecum sa induca constrangeri, asa cum se intentiona prin introducerea lor, in comportamentul decizional al autoritatilor relevante. Devine evident faptul ca statuarea regulilor fiscal-bugetare prin lege nu este suficienta si ca instituirea unor reguli functionale necesita legiferarea acestora la nivel constitutional.
În plus, Consiliul Fiscal îşi menţine rezervele deja formulate în contextul celei de-a doua rectificări bugetare cu privire la nivelul foarte optimist estimat al încasărilor din TVA şi al absorbţieiestimate de fonduri post-aderare, cele două luni de execuţie bugetară disponibile suplimentar în acest moment întărindu-i convingerile.
"Cu toate acestea, apreciază drept puţin probabil ca nerealizările la nivelul acestor categorii de venituri să genereze o majorare a deficitului bugetar, în condiţiile în care acestea vor fi probabil compensate de o nerealizare la nivelul cheltuielilor de natura investiţiilor, precum şi posibil de venituri ceva mai mari decât cele prognozate la nivelul veniturilor din impozitul pe salarii şi venit şi contribuţiilor sociale. Referitor la cheltuielile de investiţii, este dificil de înţeles cum, de la un nivel de 20,3 miliarde de lei la finele lunii octombrie, cheltuielile de investiţii vor ajunge la 37,5 miliarde de lei la finele anului, dat fiind că aceasta ar implica un nivel al cheltuielilor în lunile noiembrie şi decembrie comparabil ca dimensiuni cu cel cumulat pe parcursul primelor zece luni ale anului", mai arată sursa citată.
Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.
Citeste Opinia integral in atasament
0
11
