Pe vremea lui Ceausescu, circula un banc: care e diferenta dintre o marca germana si un leu romanesc? Raspunsul: o marca germana! Dealerii prezenti pe pietele valutare spun ca marti a fost un adevarat macel impotriva rublei rusesti si ca bancul aproape ca s-a materializat. Perechea dolar/rubla si euro/rubla ajunsesera sa se tranzactioneze la praguri record. Pentru un dolar la un moment dat se dadeau 78 de ruble, iar pentru un euro, 98. Ordinele de vanzare a rublei veneau in volume mari si in valuri carora cu greu le faceau fata traderii, a explicat marti pentru HotNews.ro un dealer autohton.

Vladimir PutinFoto: Rompres

Pare sa fie un joc geopolitic prin care se urmareste declansarea unor stari puternic conflictuale in Rusia, stare care ar putea duce la miscari prin care Putin sa fie inlaturat. Dealtfel, autoritatile din Rusia fac apel la populatie sa nu intre in panica, desi pentru companiile rusesti care au contractate credite in valuta sau pentru exportatorii rusi situatia este dramatica. La fel stau lucrurile pentru omul obisnuit care a luat un imprumut in euro de la vreo banca din Rusia.. "Situatia ar putea dura pana cand Kremlinul se aseaza la masa negocierilor sau pana cand Putin va pleca", mai spun surse din cadrul economistilor sefi din banci. Romania are si de pierdut si de castigat din acest razboi.Daca din valuta care iese din Rusia, o parte se va opri la noi, se cheama ca e de bine. Daca insa bursele straine vor scadea iar sentimentul de insecuritate regionala se accentueaza, avem de pierdut.

Caderea rublei din acest an este legata de criza Ucrainea side sanctiunile impuse asupra Rusiei in contextul unui pret al petrolului in scadere. Inchiderea accesului Rusiei la finantarea externa si micsorarea veniturilor din exporturile de petrol si gaze au facut ca intrarile de valuta in aceasta tara sa se diminueze considerabil, punand presiune pe cursul de schimb al rublei", explica pentru HotNews.ro Radu Craciun, economistul sef al BCR.

Potrivit acestuia, accelerarea deprecierii din ultimele zile este legata de temerile ca pretul petrolului nu da semne de stabilizare, scaderi viitoare punand si mai mult la incercare balanta comerciala si bugetul Rusiei. Banca Centrala a Rusiei a fost perceputa ca miscandu-se excesiv de incet si adoptand masuri mult prea timide fata de seriozitatea situatiei cu care se confrunta piata financiara rusa. Urcarea dobanzii cheie la cu 6,5 puncte procentuale a venit la numai cateva zile dupa o alta crestere de doar 1 punct procentual, ceea ce arata o banca centrala indecisa si incapabila sa ia masuri de natura a rupe cercul vicios in care se afla rubla. Aceasta perceptie nu face decat sa adanceasca aversiunea investitorilor fata de rubla, unii dintre acestia luand inclusiv pozitii speculative care sa le aduca castiguri din scadere rublei.

Craciun mai crede ca pe piata leului romanesc, miscarile valutare abrupte de la rusi trebuie judecate intr-un alt context. Economistul sef al BCR spune ca prabusirea rublei a dus inclusiv la scaderea burselor in ultima perioada. "Principlalele surse de preocupare ale investitorilor care ii fac pe acestia sa aiba un apetit de risc in scadere sunt evolutiile din Ucraina si perspectiva unei intrari a acesteia in incapacitate de plata, evolutiile politice din Grecia unde un partid eurosceptic este favorit in cazul alegerilor anticipate precum si scadere excesiva a pretului petrolului . Aceasta scadere creaza presiuni deflationiste in crestere in intreaga lume, dar in primul rand in Europa unde o inflatie negativa ar creste efortul finantarii deficitelor bugetare datorita veniturilor in scadere. In acelasi timp, pretul in scadere al petroluluii pune sub semnul intrebarii sustenabilitatea bugetelor intr-o serie de tari dependente de exporturile de petrol crescand riscul pentru investitorii care au finantat aceste tari", mai explica Radu Craciun.

"In Rusia avem de-a face cu o regandire a ordinii mondiale. Rusia se afla intre Vest, China si Japonia. Este o consecinta a conflictului ucrainean. Cred ca se doreste schimbarea lui Putin, dar nu prin razboi ci prin intermediul preturilor la materii prime. Statele Unite si-au facut rezerve de energie, de petrol, isi permit sa tina in frau din punct de vedere economic colosul rusesc. In Rusia acum este o criza dramatica si este clar ca in urmatoarele trimestre aceasta nu se va ameliora. Capitalurile straine ies in volume mari si cu rapiditate din tara, dar asta nu inseamna ca ele se vor opri in Romania. Daca ati fost atent la miscarile globale ale banilor, anul trecut s-a cam iesit de pe pozitia aur si minereuri si s-a intrat pe materii prime. Acestea vor fi noile arme de distrugere. Sa ajungi ca intr-o singura noapte sa dublezi aprope dobanda Bancii Centrale arata o disperare uriasa. De suferit vor suferi toti cei care au relatii cu Rusia. Uitati-va la China sau Japonia, care au si asa problemele lor structurale", a explicat pentru HotNews.ro un alt economist sef dintr-o banca cu capital strain. "Economia Rusiei este dependenta de exportul de materii prime, in special de exportul petrolului. In aceasta situatie scaderea pretului hidrocarburilor pe plan mondial, mai ales in a doua jumatate a lui 2014, pune Rusia intr-o pozitie delicata din doua motive: primul este ca are loc o dezechilibrare a balantei de cont curent prin reducerea exporturilor, in paralel cu o scadere drastica a veniturilor la buget prin scaderea taxelor si a impozitelor legate de exploatare, productie, rafinare, export iar al doilea este intrarea pe pierdere a gigantilor petrolieri rusi care luptand cu un mediu fiscal nu prea prietenos si in absenta unor stimulente pentru a investi intampina costuri mai mari decat concurentii din alte parti si sunt mai sensibili decat acestia la variatia pretului", spune Camil Apostol, economist sef al Piraeus Bank.

Evident, adauga Aposto,l atat scaderea fluxului de dolari catre Rusia cat si faptul ca mai multi investitori au urmat rationamentul de mai sus a dus la o scadere accentuata a apetitului pentru ruble. Desi banca centrala mai crescuse ratele de dobanda incercand sa stopeze scaderea rublei fata de dolar, acum a luat o masura mai hotarata ridicand marti dimineata cu 650 puncte de baza la 17% rata cheie si a crescut volumul de valuta pe care il ofera bancilor locale prin operatiuni repo de la 1.5 miliarde dolari la 5 miliarde dolari. Surprinzatoarea masura a readus dolarul sub 60.0 ruble pentru o scurta perioada dar s-a intors ca un bumerang cand s-a lovit de lipsa de incredere a investitorilor, perechea retragandu-se in momentul de fata peste 72.5 dupa un episod la 80.1.

"Nu credem ca speculatorii au condus piata azi (desi probabil cei mai indrazneti au incercat sa parieze pe directia de desfasurare a evenimentelor) ci investitorii pe termen lung a caror rabdare s-a subtiat si care si-au format asteptarea ca pretul petrolului va sta la nivele scazute pentru mai mult timp.Economia romaneasca este mai putin dependenta de Rusia decat majoritatea economiilor din ECE, schimburile directe fiind relativ reduse. Dar ar fi gresit sa spunem ca nu vom fi afectati. Unul din motivele pentru evolutia ezitanta a economiilor din zona euro este scaderea schimburilor economice cu Rusia, iar o zona euro mai slaba duce la o economie romaneasca mai slaba. Pe de alta parte investitorii straini care sunt acum printre obisnuitii pietei locale de debit suveran vor evita zona sau vor cere randamente mai mari", conchide economistul sef al Piraeus.

Economistul sef al BRD, Florian Libocor spune ca interpretarea economica este “criza financiara” si este justificata de o majorare cu 6.5 procente a dobanzii cheie “peste noapte”.Interpretarea politica este “criza geopolitica” si este justificata de lipsa unei solutii adecvate pentru a rupe “cercul vicios” al crizei ucrainene. "Fundamentul oricarei interpretari este “lipsa de incredere”, mai spune Libocor.

In acest context, consecintele economice sunt cele clasice: caderea monedei, fuga investitiilor, cresterea preturilorsi perspective consistente fie de indatorare fie de austeritate severa.

"Data fiind delimitarea finantatorilor internationali explicata prin atitudinea critica a UE si SUA fata de pozitionarea Rusiei in conflictul ucrainean,o sursa externa de finantare va fi greu de gasit dar nu imposibil.Pe de alta parte, caderea masiva a cotatiilor petrolului, ca urmare a deciziei OPEC de a mentine productia in pofida abundentei de oferta din piata, sicresterea gradului de integrare a pietei europene de energie, a deteriorat levierul finantarii interne a Rusiei bazat pe exportul de resurse.In acest context, aparent de blocaj, capacitatea de rezilienta a Rusiei si rolul care poate fi jucat de China nu trebuie subestimate", considera economistul sef al BRD.

Potrivit acestuia, o abordare in forta va prelungi in mod aproape cert solutionarea situatiei actuale si poate genera efecte de contagiune.

O abordare economica „interna” in care Rusia sa reformeze structural economia poate da rezultate dar nu peste noapte si nu facil in contextul tensiunilor geopolitice actuale.Astfel, abordarea diplomatica pare a fi calea de urmat pentru ca partile sa detensioneze gradual relatiile si sa refaca increderea.

Daca ne uitam in urma in istorie, par ca fiind certe cel putin trei lucruri, crede Florian Libocor:Primul este acela ca Rusia va accepta in cel mai rau caz o remiza, situatie in care perioada de timp necesara este doar o simpla variabila a ecuatiei.

Al doilea este acela ca solutia care va fi gasita trebuie agreata in primul rand de aceia care vor continua sa fie in pozitii si relatii de vecinatate.

Al treilea este acela ca echilibrul nu este atat de greu de atins pe cat este de dificil de mentinut.

In ceea ce priveste efectele de contagiune in regiune este evident ca exista si, cata vreme provocarile nu sunt adresate, se pot amplifica, conchide Libocor.