Anul nou ne aduce ca de fiecare data, o serie de reglementari aplicabile in domeniul financiar contabil. Practic, in Monitorul oficial din 30 decembrie 2014, au fost publicate un numar de 14 acte normative, dintre care cele mai importante sunt Legea Bugetului de Stat si OMFP nr. 1802/2014 privind noile reglementari contabile conforme cu Directiva nr. 34/2013 a contabilitatii. Acesta din urma va fi actul de referinta in domeniul contabil.

anafFoto: Hotnews

Celelalte acte normative sunt:

2) OMFP nr. 1798/2014 privind modificarea normelor de utilizare a ordinului de plata pentru trezorerie;

3) OUG nr. 91/2014 privind casele de marcat fiscale, toate acestea vor fi conectate la ANAF;

4) HG nr. 1174/2014 privind reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura;

5) OMFP nr. 1806/2014 privind modificarea normelor de inchidere a exercitiului bugetar;

6) OUG nr. 90/2014 privind modificarea Legii nr. 297/2004 privind piata de capital;

7) OpANAF nr. 4023/2014 privind inregistrarea persoanelor impozabile ce aplica regimul special de - TVA pentru serviciile electronice, de telecomunicatii, radiodifuziune si televiziune;

8) HG nr. 1173/2014 privind modificarea procedurii incadrarii locurilor de munca in conditii deosebite;

9) Legea nr. 187/2014 privind bugetul asigurarilor sociale de stat pentru anul 2015;

10) Legea nr. 186/2014 privind bugetul de stat pentru anul 2015;

11) OpANAF nr. 3743/2014 privind aprobarea formularului Proces verbal de sanctionare a contraventiilor;

12) OUG nr. 92/2014 privind modificarea reglementarilor privind jocurile de noroc si licentierea acestora;

13) Legea nr. 182/2014 privind indicatorii macrobugetari din anul 2015 (gradul maxim de indatorare al tarii etc.);

14) Regulament BNR nr. 5/2014 pentru completarea Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerinte prudentiale aplicabile institutiilor de credit.

Astazi analizam principalele prevederi din legea bugetului de stat, legea bugetului asigurarilor sociale, respectiv datele de la care noile reglementari privind casele de marcat fiscale sunt aplicabile.

Legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale sunt două acte normative pe care le încadrăm în categoria celor pozitive, deoarece există, iar țara are buget aprobat pentru anul 2015.

Sintetic, bugetul țării este construit urmărindu-se următorii parametrii:

- total venituri suma de 107.413,0 milioane lei;

- total cheltuieli suma de 126.532,6 milioane lei;

- deficit suma de 19.119,6 milioane lei.

Din acest buget, observăm două aspecte ce merită dezvoltate:

a) se acordă o mare atenție finanțării și cofinanțării proiectelor din fonduri europene;

b) se adoptă o nouă filizofie bugetară pentru finanțarea bugetelor locale și a unităților administrativ teritoriale.

În acest sens, prin legea bugetului de stat, se asigură finanțări minime ale unităților administrativ teritoriale, după cum urmează:

- suma de 1.500.000 lei pentru comune;

- suma de 6.000.000 lei pentru orașe;

- suma de 20.000.000 lei pentru municipii;

- suma de 50.000.000 lei pentru municipii, reședințe de județ;

- suma de 80.000.000 lei pentru județe.

Aceste sume cuprind și veniturile proprii, iar prin bugetul de stat se vor distribui în echilibrare diferențele de bani.

Din punctul de vedere al operatorilor economici, prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost introduse prevederi punctuale aplicabile în acest an, astfel amintim principalii indicatori, pe care îi avem în vedere când aceștia sunt necesari pentru diverse activități:

a) salariul mediu brut pentru anul 2015 utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale este suma de 2.415 lei;

b) cuantumul ajutorului de deces în cazul decesului asiguratului sau pensionarului este suma de 2.415 lei;

c) cuantumul ajutorului de deces în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului este suma de 1.208 lei.

Cotele contribuțiilor pentru asigurări sociale, contribuțiile la fondul de șomaj sau la fondul de garantare a creanțelor sunt în anul 2015 aceleași ca și în trimestrul al IV – lea 2014, prevăzute de art. 296^18 din Codul fiscal.

Tot din punctul de vedere al asigurărilor sociale, în anul 2015, valoarea unui punct de pensie este de 830,2 lei, actualizată cu un indice de corecție de 1,07 prevăzut în legea pensiilor.

Pensia minimă socială este în sumă de 400 lei.

OUG nr. 91/2014 creează cadrul normativ și impune operatorilor economici să utilizeze case de marcat fiscale, conectate la o bază de date a ANAF, când operatorii economici efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii către populație.

Evidența vânzărilor se va ține într-un Registru electronic, ce permite citirea de către autoritatea fiscală atât a memoriei fiscale, cât și a acestui jurnal electronic de vânzări.

Prin această ordonanță, se instituie obligația comercianților de a asigura conectarea la distanță în vederea transmiterii de date fiscale către ANAF.

De la ce dată este obligatorie utilizarea noilor tipuri de case de marcat fiscale?

Legiuitorul a stabilit următoarele termene, în funcție de tipul de contribuabil:

a) începând cu 01 aprilie 2016 de către marii contribuabili;

b) începând cu 01 iulie 2016 de către contribuabilii mijlocii;

c) începând cu 01 noiembrie 2016 de către contribuabilii mici.

Observăm așadar că aceste termene sunt perioadele până la care se pot modifica sau schimba actualele case de marcat fiscale și, desigur, modificarea înainte de aceste termene este bine-venită. Într-un material viitor, vom analiza mai în detaliu întreaga procedură privind casele de marcat fiscale.

"Având în vedere necesitatea combaterii în regim de maximă urgenţă a fraudei fiscale, a asigurării unei mai bune monitorizări a activităţii operatorilor economici care desfăşoară livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii, direct către populaţie, pentru instituirea unor pârghii care să conducă la creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare şi la diminuarea evaziunii fiscale în domeniu, pentru creşterea gradului de încredere a populaţiei în corecta utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale, pentru a genera şi menţine ritmuri ridicate de creştere economică pe termen lung sunt necesare eforturi susţinute pentru dezvoltarea unei economii competitive prin diminuarea economiei subterane prin reducerea componentei de neraportare a veniturilor de către întreprinderi. Situaţia extraordinară este justificată de actuala situaţie economică şi bugetară a României deoarece creşterea veniturilor bugetare nu mai poate fi realizată prin creşterea presiunii fiscale asupra mediului economic şi/sau a cetăţenilor, din cauza faptului că aceasta poate deveni atât antieconomică, cât şi ineficientă, iar frauda şi evaziunea fiscală limitează capacitatea unui stat de a colecta venituri şi de a-şi pune în aplicare politica economică, sumele nedeclarate şi neimpozitate reducând veniturile publice şi afectând indicatorii bugetari şi macroeconomici asumaţi de România cu organismele financiare internaţionale", se arata in preambulul documentului. Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta