In 2008, doamna Ionescu era la apogeul carierei. Functionar de rang superior intr-o banca, ea nu a ezitat ca pentru o crestere salariala de 20% sa se mute cu jobul in judetul vecin, la o banca concurenta. I se decontau transportul si cazarea, bașca cresterea cu o cincime a salariului. Barbatul a ramas acasa, intrucat avea si el un salariu bun si nu era tentat sa isi caute altceva. Se vedeau saptamanal, de vineri pana luni dimineata si erau fericiti pe bani mai multi. In 2013, lucrurile stateau exact invers. Doamna Ionescu revenise acasa intrucat banca si-a redus personalul iar ea devenise somera, iar domnul Ionescu facea naveta intr-o localitate din judet, unde isi gasise un post mai sigur, chiar daca nu la banii pe care ii facea in 2008. In termeni economici, mobilitatea de pe piata muncii a avut de castigat. Asta este una dintre lectiile crizei, scrie Dan Popa peblogul Hymerion.ro

structura fluxurilor migratieiFoto: Hotnews

"Migratia intrajudeteana", a depasit cu mult "migratia interjudeteana". Mobilitatea teritoriala cunoaste variatii pe sexe. In anul 2008, femeile cu varsta pana la 40 de ani manifestau o mobilitate mai accentuata decat barbatii, in anul 2013 mobilitatea feminina a fost mai accentuata decat cea masculina numai la segmentul populatiei feminine cu varsta intre 15-29 de ani. In toata perioada 2008-2013, barbatii peste 40 de ani au manifestat o mobilitate mai accentuata decat populatia feminina din acelasi segment. In perioada 2008-2013, tinerii cu varsta intre 20-34 ani au fost cei mai mobili.

Valoarea maxima atinsa in anul 2013, de 54.700 persoane, s-a inregistrat la grupa de varsta 25-29 ani. Dupa varsta de 40 ani, nivelul schimbarilor de domiciliu se reduce treptat, cu tendinta evidenta de scadere pentru persoanele varstnice. Din numarul total al persoanelor care si-au schimbat domiciliul in anul 2013, barbatii au avut o pondere de 44,9%, mentinandu-se mobilitatea feminina mai accentuata, in principal datorita intensitatilor mai mari inregistrate la femeile din grupele de varsta 15-29 ani (cu intensitatea maxima la grupa de varsta 25-29 ani).

• Incepand cu varsta de 30 ani, migratia masculina a fost superioara migratiei feminine. Fluxul de migratie rural - rural inregistreaza cele mai mari valori in randul populatiei feminine (59,2% in anul 2013). Cresterea fluxului migratiei urban-rural are efecte pozitive asupra mediului rural prin faptul ca primeste mai multi copii si tineri (persoane sub 19 ani) si mai multe persoane mature de peste 40 ani, ceea ce determina o imbunatatire a structurii pe varste din rural.

• Plecarea tinerilor din rural contribuie la privarea satului de un capital uman apt sa conduca la perpetuarea si dezvoltarea comunitatilor rurale. Persoanele adulte si varstnice care sunt somere sau pensionare si nu mai pot supravietui constrangerilor impuse de viata la oras, aleg aceasta solutie de reintoarcere in satul din care au plecat in urma cu multi ani. Aceasta parte a retromigrantilor contribuie la slabirea capitalului uman al satului.

• Nu aceeasi situatie o intalnim in satele din jurul oraselor mari, care primesc retromigranti care dispun de o situatie financiara buna si contribuie la dezvoltarea economica a comunitatii. In mediul urban, numarul cel mai mare al persoanelor care si-au schimbat domiciliul a fost inregistrat la grupa de varsta 25-29 ani (33.700 persoane), iar in rural la grupa de varsta 20-24 ani (22.200 persoane).

• Barbatii necasatoriti si femeile necasatorite, au avut ponderea cea mai mare in totalul barbatilor, respectiv a femeilor, care si-au schimbat domiciliul (55,9%, respectiv 44,3%).

• Cel mai putin au migrat in interiorul granitelor tarii persoanele divortate si vaduve, atat la femei cat si la barbati. In anul 2013, peste jumatate (50,7%) din numarul persoanelor in varsta de 15 ani si peste care si-au schimbat domiciliul erau casatorite.

• Din cele 276.400 persoane in varsta de 15 ani si peste care si-au schimbat domiciliul, 39,2% au fost salariati, iar 44,2% erau absolventi de liceu.

• Persoanele cu statutul de salariat (in special cele cu studii liceale si superioare) si de pensionar au fost cele mai mobile categorii de populatie. In anul 2013, ponderea persoanelor care si-au schimbat domiciliul in cadrul aceluiasi judet (inclusiv intre sectoarele Municipiului Bucuresti) a fost de 57,5% (fata de 59,8% in 2012) din totalul persoanelor care si-au schimbat domiciliul.
• Balanta interjudeteana a schimbarilor de domiciliu a avut, in anul 2013, un sold pozitiv in 12 judete, cu valori mai ridicate in Ilfov (+11493 persoane), Iasi (+5758 persoane), Timis (+3742 persoane) si Cluj (+3048 persoane). La polul opus, dintre judetele cu sold negativ mare s-au remarcat: Municipiul Bucuresti (-9012 persoane), Hunedoara (-1588 persoane), Botosani (-1328 persoane), Olt (-1279 persoane) si Teleorman (-1005 persoane).

• Cele mai multe judete au inregistrat in mediul urban un sold negativ cu exceptia judetelor Bistrita-Nasaud, Cluj, Iasi, Ilfov, Timis, Sibiu, Vaslui. In mediul rural s-a inregistrat sold negativ in judetele Bistrita-Nasaud, Botosani, Ialomita, Olt, Teleorman, Tulcea, Salaj si Vaslui.

Migratia internationala

Reducerea numarului de persoane care locuiesc in Romania au doua cauze: un accentuat fenomen de imbatranire demografica si migratia Fenomenul de migratie internationala temporara de lunga durata a fost favorizat de liberalizarea pietei muncii iar principalele motive sunt obtinerea unor bani mai multi, conditii mai bune de munca si de educatie, valorizarea personala.

Romania se inscrie astfel intr-o tendinta care se manifesta si la nivelul altor state membre ale UE mai putin dezvoltate economic. In perioada imediat urmatoare integrarii Romaniei in comunitatea europeana, fenomenul migratiei internationale s-a amplificat, in anul 2007 inregistrandu-se un nivel maxim al numarului de emigranti (544.000). Cu toate ca dupa 2008, ca urmare a unei crize economice manifestata acut la nivelul intregii economii mondiale, se constata un fenomen nou - cel al migratiei de revenire, soldul net de emigrare se mentine, numarul plecarilor depasindu-l pe cel al sosirilor. In anul 2013, numarul emigrantilor a fost de 171,6 mii persoane, iar cel al imigrantilor de 165, 0 mii persoane.

• Daca in anul 2008 ponderea emigrantilor pe sexe a fost aproximativ egala, in anul 2013 femeile au emigrat in proportie mai mare decat barbatii (55,8%). In anul 2013, 55,6% dintre cei ce au emigrat proveneau din mediul urban.
• Ponderea mai ridicata a persoanelor de sex feminin s-a mentinut si pe medii de rezidenta: 56,9% in mediul urban si 54,5% in mediul rural. Tot mediul urban este si cel in care au ales sa se stabileasca cei mai multi dintre imigrantii sositi in anul 2013 (53,5%).
• Persoanele de sex masculin au avut ponderile cele mai ridicate in ambele medii: 57,0% in mediul urban si 53,0% in mediul rural. Majoritatea persoanelor care au emigrat (83,8% barbati si 86,9% femei) face parte din categoria populatiei in varsta de munca (15-64 ani), migratia in aceasta perioada avand, in cea mai mare parte, motivatie economica.
• Varsta medie a persoanelor care au emigrat in anul 2013 a fost de 28,4 ani pentru barbati si 31,7 ani pentru femei. Varsta medie a persoanelor care si-au stabilit resedinta obisnuita in Romania (imigranti) a fost de 32,6 ani atat la barbati, cat si la femei.

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro