E greu sa incepi un text la capatul caruia stii ca vei fi injurat deopotriva de cei din banci si de clientii lor- cei imprumutati in franci. Nu ma numar printre ei, dar am si eu un credit denominat in euro la o banca din Romania. Din pacate, scumpirea francului a impartit presa de business in doua tabere, ambele radicale.

HotNews.roFoto: Hotnews

Una este tabara care are un dinte impotriva guvernatorului BNR Mugur Isarescu (unii spun ca guvernatorul "trebuia" sa interzica imprumuturile in chf, altii ca putea "da" un Ordin bancilor ca acestea sa isi protejeze clienti, sau chiar sa controleze cursul francului astfel incat familia Ionescu sa nu simta dublarea ratei).

A doua tabara e formata din cei care ii fac prosti pe cei care au semnat contracte de credite in franci si zic "Frate, daca ai semnat, asuma-ti si plateste-ti prostia! De ce sa-mi scumpeasca mie ratele la credit ca sa ti le poata diminua tie pentru ca ai fost tampit?" Adevarul e la mijloc, ambele tabere au dreptate. De fapt, rectific: ambele tabere se inseala.

Foarte pe scurt, mi s-ar parea normal ca:

  • Bancile care au promovat produse in franci elvetieni sa suporte o parte din pierdere. Creditorul trebuie să fie protejat în cazul în care debitorul a acționat cu rea-credință, dar, în schimb,  creditorii trebuie să-si accepte responsabilitatea în cazul în care printr-o oferta nepotrivita, au provocat supraîndatorea clientului . Ar trebui - pe scurt- să suporte o parte din costurile rezolvarii acestei probleme. Cele mai bune practici necesită un compromis între debitor și creditor; debitorul trebuie să plătească maxim din cat isi permite, iar creditorul trebuie să accepte că suma este cea mai buna oferta pe care o poate incasa de la client. Sa nu uitam ca NU TOATE BANCILE au dat credite in CHF. Stiu de pilda cazul BCR, unde Dominic Bruynseels a refuzat sa vanda produse in franci, desi era o adevarata presiune asupra lui din partea unor directori care isi vedeau cotele de piata in scadere, amenintate de celelalte banci care au dat imprumuturi in franci.
  • Adoptarea legii falimentului personal cat mai rapid cu putinta
  • Datio in solutum.

Unde greseste BNR:

  • O proasta comunicare. Cei imprumutati in franci nu au cunostintele tehnice care sa le permita intelegerea mecanismelor bancare. Multi nu stiu ca bancile care le-au pus suta de mii de franci in brate ca sa-si ia ei un apartament nu aveau banii aia in mod fizic. Ca la randul lor, i-au imprumutat si ca orice imprumutat trebuie sa isi onoreze imprumutul.
  • Nu strica daca BNR ar fi organizat o conferinta in care sa explice cum se traduce in Romania decizia SNB. Cati romani au de fapt credite de peste 30.000 de franci  ( in ideea ca unul care a imprumutat 5000 de franci pe 10 ani nu va falimenta in mod necesar) si mai ales, cum au rezolvat problema imprumuturilor in chf alte banci centrale.
  • Stiu, o sa mi se raspunda ca nu e in Statutul BNR o asemenea chestiune si nu pot decat sa le dau dreptate. Asa cum nicio lege nu te obliga sa te apleci asupra unei batrane care a alunecat pe gheatza si a cazut ca sa o ridici, dar e de bun simt sa faci un asemenea gest.
  • BNR are si o anumita aroganta, data fiind ceea ce ei denumesc "asimetria informationala". Ei stiu lucruri pe care noi nu le stim si asa e in toata lumea. Dar cu atat mai mult ar trebui sa isi utilizeze acest avantaj informational, ceea ce nu se intampla. Mai mult, imi amintesc ca aceeasi Banca Centrala se angaja sa NU sprijine Legea Falimentului Personal, o lege absolut normala in alte tari.
  • Banca Centrala nu a analizat temeinic contractele de credit propuse  si a reactionat tardiv atunci cand s-au demonstrat ca acestea contineau clauze abuzive. Pe drept cuvant se intreaba unii "pai ei ce pazesc?"

Unde gresesc cei creditati in chf:

  • Una la mana, ca se cred victimele BNR. Nu sunt victimele BNR ci ale SNB. Am amici care vor nici mai mult nici mai putin ca Statul sa-i ajute, ca asa ar fi normal. Ei bine, nu ar fi!
  • Greseala fundamentala e ca i-a durut undeva de ce se va intampla in urmatorii 20 de ani cu veniturile lor. Stiu oameni care au semnat promis ca vor restitui franci bancii, echivaland 80% din veniturile lor in lei. Trebuie sa fii inconstient sa nu te gandesti ca in 20 de ani poti sa ai un accident, ca iti poti schimba serviciul cu un salariu mai mic, ca divortezi si ca nu vei mai avea din ce achita rata samd.
  • Bancile care le-au dat lor banii de casa, s-au imprumutat la randul lor. Bancile isi vor onora obligatiile, ca altfel dispar din piata. Ca sa achite banii, ele ar putea reduce dobanzile la depozite sau sa le creasca pe cele ale creditelor, ca sa faca rost de bani. Ca daca peste 9 luni ai o scadenta de 1.8 mil. chf, ce te faci? Asta ar fi  insa unfair fata de restul clientilor. Adica unuia ca mine, care s-a imprumutat in euro pe 15 ani, sperand ca vom treece la moneda europeana. Iar mie chiar nu mi-ar conveni sa imi creasca rata doar pentru ca SNB i-a dublat rata unui concetatean.

Unde gresesc bancile comerciale?

  • In primul rand multe au norme care nu au nimic in comun cu piata locala. Sunt copy-paste  ale normelor trimise pe email sau fax din centrala. Managerii locali au fost cu gandul la bonusuri, la profituri si la promisiunile ne-onorate ale politicienilor locali (o sa informatizam platile cu cardul, o sa facem din 9 mil de clienti bancabili circa 12 mil samd)
  • Dialogul banca-client este de fapt un monolog. BNR a venit prea tarziu si cu prea putin in aceasta ecuatie. Experientele Guvernatorului descrise in repetate episoade spun multe.
  • In loc sa isi cunoasca cu adevarat clientela, bancile comerciale aplica un sablon desenat in afara. Stiu firme "pe verde" -care inregistreaza profit- si care au fost  refuzate la linii de credit absolut banale (cateva mii de lei) pe motiv ca Centrala Bancii a interzis acordarea de imprumuturi sau linii de credit daca ai un anumit CAEN. Desi firma facea profit, era de vreo 15 ani clientul bancii...

Concluzia e una

Sunt foarte multe de povestit, dar concluzia e una singura: BNR ar face o treaba excelenta daca ar chema bancherii din subordine, clientii imprumutati in franci si cativa avocati in sala "Mititza Constantinescu", sa incuie pe dinauntru sala si sa le spune oamenilor:"Unul nu iese pana nu rezolvam problema". Exact cum a facut JP Morgan. Nu cred ca cer prea mult.

Citeste si asta

P.S. Ca tot m-au intrebat foarte multi amici daca e corect ce spun unii pe net; E penibil sa dai vina pe ProTv pentru dezastrul chf. Indiferent ca te crezi au ba un soi de guru al economiei...

Comenteaza pe blogul lui Dan Popa