"In cursul dezbaterilor din cadrul Comisiei de Buget Finante din Camera Deputatilor din data de 21 ianuarie ati adresat 7 intrebari punctuale Bancii Nationale a Romaniei. Aceste intrebari le-ati publicat in cursul zilei de azi, joi 22 ianuarie a.c. Sunt intrebari la care directiile de specialitate ale Bancii Nationale, o institutie care isi respecta statutul si profesionalismul, pregatesc raspunsuri detaliate, explicite si clare, asa cum au facut-o intotdeauna. Sunt convins ca ele vor fi clarificatoare pentru sustinerea interesului dvs fata de activitatea BNR", ii transmite Dan Suciu, purtatorul de cuvant al BNR.

CA_BNRFoto: BNR

"Dati-mi voie sa fac si eu doua precizari preliminare, pentru a intelege mai bine cadrul general al tematicii. Dupa cum stiti prea bine, tinind cont de functiile dvs publice de pana acum si de experienta dvs profesionala, ca o preconditie a aderarii Romaniei la UE trebuiau indeplinite cele trei criterii de manifestare a "libertatilor europene": libera circulatie a persoanelor, a bunurilor si serviciilor si a capitalului. Acestea au fost conditii imperative iar pentru realizarea liberei circulatii a capitalurilor BNR a fost direct implicata. De aceea, in 2006 BNR a liberalizat complet contul de capital si a permis, conform obiectivului urmarit, o deplina libera circulatie a capitalurilor. Creditarea in valuta care a prins o dinamica deosebita in acei ani, a fost consecinta fireasca si general acceptata a acelui demers.

Cum ar fi fost ca una din aceste libertati - cea legata de capitaluri - care acum va preocupa in dinamica ei - sa fie interzisa in plin proces de integrare? Cum ar fi fost ca intrarea in UE sa inceapa cu derogari pentru una din componentele ei esentiale? Evident, acest lucru nu ar fi fost posibil, si stiu foarte bine ca intelegeti perfect acest lucru. Cu toate acestea, sustineti ca o interzicere se putea pune in discutie¬.si evocati cazul Austriei. Dati-mi voie sa va spun, pana cand veti primi pozitia detaliata a directiilor de specialitate, ca acesta paralela nu se sustine. Nici in cazul Austriei nu vorbim de o interzicere formala, ci de masuri prudentiale si reglementari. BNR a avut de asemenea un set de masuri prudentiale, istoricul lor il puteti gasi pe siteul BNR. Cat despre recomandarile legate de prudenta care trebuia manifestata in privinta creditarii in valuta, nu cred ca au fost voci mai puternice care au subliniat acest risc decat cele ale reprezentantilor bancii centrale. Aveti o alta parere? Rezultatul acestor masuri si avertismente este ca ponderea creditarii in franci elvetieni este una dintre cele mai mici din Estul Europei. Credeti ca acest lucru este doar o intamplare?

Apoi, o interzicere a creditarii in CHF ar fi presupus un interventionism demn de alte epoci mai putin liberale. S-ar fi bazat pe presupunerea ca ceva/cineva ar fi stiut evolutia cursului si mai mult ar fi discriminat direct si concret pe toti cei care au ales in deplina cunostinta de cauza creditarea in franci elvetieni bazandu-se pe veniturile proprii, sau pe castiguri directe in aceasta moneda. Printre cei care trec in aceaste zile prin criza francului elvetian, avem si asemenea cazuri! Nici exemplul Ungariei care este des evocat nu se prea potriveste realitatilor romanesti. Peste 50% din creditele in CHF din Ungaria erau acordate autoritatilor locale. Interesul statului in rezolvarea problemei, era evident, obligatorie iar felul in care statul (bugetul central) a rezolvat problema statului (bugetul local) a fost decizia acestuia. Altfel statul ar fi dat faliment.

Si daca vorbim de implicare, dati-mi voie sa va mai mentionez o chestiune care este mereu evocata privind pozitia bancii centrale: pot sa va asigur ca BNR nu este impotriva sprijinirii celor care sunt cu adevarat afectati de acesta situatie. Am spus intotdeauna ca intelegem perfect problemele care au aparut si suntem profund preocupati sa depasim acest moment delicat. BNR a atras insa atentia ca sunt situatii diferite de la banca la banca si de la debitor la debitor si de aceea o solutie generala, administrative, care sa rezolve toate situatiile nu este nici posibila, nici corecta. Din respect pentru cei care au cu adevarat probleme nu ar trebui sa existe propuneri general valabile care sa ofere "parasute de aur" din banii statului si celor care de fapt nu au nevoie de ele.

Chestiunea esentiala pe care trebuie sa o avem in vedere este legata de misiunea BNR si anume stabilitatea sistemului bancar. S-a reprosat in mod cu totul incorect ca BNR ar lua apararea bancilor. Nici vorba de asa ceva! Va reamintesc ca avem spre 10 milioane de deponenti in bancile din Romania si stabilitatea financiara la care vegheaza banca presupune siguranta si garantie pentru fiecare depozit. O solutie globala, administrativa prin care s-ar "rezolva" situatia creditelor in franci elvetieni ar putea afecta randamentele economiilor lor si capacitatea bancilor de a impulsiona creditarea, investitiile si cresterea economica. Stiti prea bine ca banii multi/putini, cu care bancile crediteaza economia, sunt banii acestor deponenti care au incredere in sistemul bancar. Si implicit in deciziile drepte si morale pe care instiutiile statului trebuie sa le ia", se arata in raspunsul trimis de BNR"