Intrebat daca este adevarat ca BNR a intentionat sa ii ajute indirect pe cei imprumutati in valuta si in special pe cei in franci prin aprecierea din ultimele zile a leului, Guvernatorul Bancii Nationale a negat, precizand insa ca "Daca s-au simtit ajutati, ne bucuram". Isarescu a mai spun ca nivelul leului este dat de tranzactiile pe care le fac "mii sau sute de mii de clienti zilnic prin intermediul celor 40 de banci. Cand intervenim in piata avem in vedere obiective macroeconomice", a mai precizat Isarescu.
"Aprecierea leului fata de franc si deprecierea francului fata de leu din ultimele 10 zile este determinata cu precadere de ceea ce se intampla pe piata internationala si acolo nu avem niciun merit. Sunt fluxuri masive, daca n-au putut ei elvetienii sa o faca... Noi avem cel mult abilitatea sa ne vedem lungul nasului si sa nu ne bagam unde nu ne fierbe oala".
"A aparut in piata ideea ca nu vor mai apara un punct, dar pentru ca aprecierea francului ii afecteaza, le scumpeste exporturile, ii baga in recesiune, sunt lucruri mult mai importante care se joaca aici, banca elvetiei vorbeste de un coridor intre 105 si 110 (centisime) franci elvetieni. Daca vreti sa ma fac analist in locul dvs as spune ca mai e timp sa se aprecieze leul fata de franc. Se vorbeste ca ceea ce ar deranja cel mai mult banca Elvetiei nu a fost nivelul de 1,2 ci ca raportul dintre franc si dolar s-a deteriorat foarte mult, in sensul ca francul elvetian s-a miscat mult fata de dolar si ca de fapt acolo este jocul. Sa vedem ce o sa iasa din jocul acesta in trei parti tectonice", spune guvernatorul.
E drept, Banca Nationala a Elvetiei (BNS) pare sa fi trecut la un regim de flotare controlata a francului, intervenind in piata pentru a slabi puterea monedei elvetiene, sunt de parere analisti citati de mai multe surse. Potrivit Reuters, nivelul agreat de BNS pentru francul elvetian ar fi in intervalul 1.05-1.10 franci pentru un euro. Nu doar Reuters vorbeste despre interventii ale Bancii Elvetiei care sa duca la slabirea francului, ci si LeTemps.ch (necesita abonament) care de mai multe zile se intreaba ce strategie are BNS pentru puternica apreciere a francului elvetian, care a ajuns sa aiba un efect de bumerang asupra economiei. Drept este ca BNS nu mai putea tine un plafon de 1,2 in fata euro, dupa ce Banca Centrala Europeana a anuntat programul de relaxare cantitativa, intrucat cheltuielile Elvetiei facute din rezerva valutara erau mult prea costisitoare.
Acest lucru nu face decat sa confirme ca cei care s-au imprumutat in franci -indiferent ca sunt din Romania sau din alte tari europene- se confrunta cu un risc valutar imposibil de controlat. Sunt practic la cheremul deciziilor pe care le ia BNS.
Anterior, Banca Nationala a Elvetiei declarase ca este pregatita sa intervina pe piata valutara pentru a relaxa politica monetara, dupa ce, in 15 ianuarie, a eliminat pragul minim de 1,20 franci pentru un euro, a afirmat, martea trecuta, vicepresedintele Jean-Pierre Danthin. Abandonarea pragului minim de 1,20 franci pentru un euro, stabilit in urma cu trei ani, a provocat o apreciere de 30% a francului elvetian in raport cu moneda euro si cu 25% fata de dolar. Mentinerea acestui prag ar fi costat institutia 100 miliarde de franci elvetieni (110,84 miliarde de dolari) pe luna, a avertizat recent Fritz Zurbruegg, membru al Board-ului BNS. Acesta a apreciat ca BNS ar putea lua in considerare stabilirea unui prag minim pentru un cos valutar alcatuit din euro si dolar.
"Renuntarea la pragul minim inseamna o inasprire a politicii monetare. Acceptam asta, dar numai pana la un punct. Suntem pregatiti fundamental sa intervenim pe piata valutara", a afirmat Danthine, intr-un interviu acordat publicatiei elvetiene 'TagesAnzeiger'.
Acesta a explicat ca va dura o perioada de timp pana ce se vor echilibra pietele valutare, dar Banca Nationala a Elvetiei nu urmareste doar rata de schimb a euro, ci si a dolarului.
Intrebat despre o noua strategie valutara, Danthine a declarat ca o politica asemanatoare cu cea din Danemarca, unde coroana are un curs fix fata de euro, nu este adecvata in cazul Elvetiei, dar sistemul din Singapore, care permite monedei nationale sa se aprecieze sau sa se deprecieze fata de monedele principalilor parteneri comerciali intr-o banda de tranzactionare neprecizata 'merita o examinare mai atenta'.
4
6
