In Romania, combustibilii aveau in 2014 o pondere de 8,3% in cosul de consum al populatiei, benzina si motorina detinand impreuna aproximativ jumatate din aceasta pondere. Estimarile BNR, publicate luni dupa amiaza in Raportul privind inflatia arata ca transmisia unei scaderi a pretului petrolului in pretul carburantilor este relativ rapida - o scadere cu 10% a pretului petrolului Brent determina o contractie cu aproximativ 3,3% a pretului benzinei si al motorinei pe o perioada de un trimestru de la momentul scaderii. Transmisia este marginal asimetrica, adica o scumpire a petrolului se transmite mai rapid si cu o mai mare magnitudine in pretul la pompa decat o scadere a lui.
Exista insa si un efect indirect. Aproximativ 17% din modificarea pretului carburantilor se transmite in preturile de productie ale industriei bunurilor de consum pe un orizont de un an. Mai departe, modificarea acestor preturi de productie este transferata in proportie de 70% in inflatia de baza pe acelasi orizont de timp. Evaluarea unui scenariu de scadere a pretului petrolului cu 10% indica un impact de aproximativ -0,2 puncte procentuale (efect direct si indirect) la rata anuala a inflatiei IPC pe un orizont de un an
- Ce a determinat scaderea pretului in 2014?
Episodul recent de ajustare a pretului petrolului se datoreaza, in principal, unui soc de oferta. In anul 2014, productia de petrol cumulata a statelor OPEC si a SUA a crescut in medie cu 1,2 milioane barili/zi, exclusiv datorita majorarii peste asteptari a productiei SUA (+16,4% fata de 2013), ca urmare a operatiunilor cu fracturare hidraulica. Cresterea ofertei de titei a survenit in contextul unei dinamici modeste a consumului global de combustibili lichizi, determinata de performanta sub asteptari a activitatii economice la nivel global - pe fondul intensificarii tensiunilor geopolitice si al incetinirii avansului economiei europene, estimarea FMI privind cresterea economiei mondiale pentru anul 2014 a fost revizuita descendent cu 0,4 puncte procentuale, pana la 3,3%.
In ultimii 45 de ani au existat numai cinci astfel de episoade de scadere ampla a cotatiilor titeiului, generate de tensiuni geopolitice, crize economice si financiare sau de decizia OPEC de a majora cotele de productie. Un episod similar cu ajustarea recenta este cel din 1986 cand pretul petrolului a scazut cu peste 60% intr-un semestru ca urmare a deciziei OPEC de a-si majora cota de piata in detrimentul statelor din afara organizatiei. Gradul sporit de incertitudine privind atat evolutia cererii, cat mai ales a ofertei de petrol la nivel international a accentuat volatilitatea pretului petrolului, valorile acesteia inregistrate pe parcursul lunii ianuarie 2015 fiind cele mai ridicate de la declansarea crizei financiare. Intr-un asemenea context, predictibilitatea evolutiei viitoare a cotatiilor este foarte scazuta. Impactul asupra activitatii economice
Avand in vedere gradul redus de dependenta a economiei romanesti de importul de titei, impactul unei scaderi a pretului petrolului cu 10% asupra cresterii economice interne pe un orizont de un an este estimat a fi doar marginal pozitiv, eventuale influente benefice fiind asociate scaderii costurilor de productie ale firmelor (de exemplu, cele la energie), dar si unor perspective mai favorabile in ceea ce priveste cererea externa. In cazul unui scenariu de modificare a pretului petrolului cu 10%, BCE1 a estimat pentru zona euro un impact total asupra PIB de aproximativ 0,24 puncte procentuale dupa trei ani de la producerea socului.
0
0
