Economisti sefi din banci: Nesemnarea acordului de intentie cu FMI nu va avea un impact semnificativ asupra pietelor financiare din Romania

Miercuri, 11 februarie 2015, 8:58 Economie | Finanţe & Bănci

Plecarea delegatiei FMI din Romania fara sa se semneze nicio scrisoare de intentie nu va avea niciun efect macroeconomic, spun economistii sefi a trei banci locale, chestionati de HotNews.ro. "Nu cred ca situatia creata prin nesemnarea acordului de intentie cu FMI va avea un impact semnificativ asupra pietelor financiare din Romania. Excesul de lichiditate si dobanzile extrem de scazute din Europa, precum si indicatorii macroeconomic buni ai Romaniei vor face, probabil, ca apetitul investitorilor pentru activele romanesti sa ramana neschimbat.", explica Radu Craciun, economistul sef al BCR. "Piata, prin lipsa de reactie, deja a aratat ca amanarea discutiilor pana in aprilie nu prezinta mare importanta", spune si Camil Apostol, economist sef Piraeus. "In plan principal Romania trebuie sa inceapa sa functioneze fara un acord efectiv de finantare externa", crede si Florian Libocor, economist sef al BRD-GSG.

• Radu Craciun, economist sef al BCR: Nesemnarea acordului de intentie cu FMI nu va avea un impact semnificativ asupra pietelor financiare din Romania

"Nu cred ca situatia creata prin nesemnarea acordului de intentie cu FMI va avea un impact semnificativ asupra pietelor financiare din Romania. Excesul de lichiditate si dobanzile extrem de scazute din Europa, precum si indicatorii macroeconomic buni ai Romaniei vor face, probabil, ca apetitul investitorilor pentru activele romanesti sa ramana neschimbat. Aceasta inseamna ca, cel putin pe termen scurt, randamentele titurilor de stat vor ramane la niveluri istoric scazute, iar leul nu va avea motive de depreciere. In acelasi context, nu cred ca se pune problema schimbarii de rating pentru Romania avand in vedere situatia macroeconomica relativ solida.

Pe de alta parte restructurarea sectoruluii de stat ramane o problema arzatoare care cu cate este amanita mai mult cu atat are un impact mai mare asupra economiei.  Pe termen lung, evolutiile economice vor trebui monitorizate indeaproape, avand in vedere traditia nefericita a Romaniei de a lua decizii economice neinsipirate odata scapata fiind de sub supravegherea FMI. Ramane de vazut daca Romania va fi capabila de data aceasta sa nu mai repete greslile trecutului care au dus, cu diverse ocazii, la situatii nesustenabile economic, necesitand in cele din urma o intoarcere la FMI", a explicat pentru HotNews Radu Craciun, economistul sef al BCR.

•  Camil Apostol, economist sef Piraeus: Amanarea discutiilor pana in aprilie nu prezinta mare importanta

"Piata, prin lipsa de reactie, deja a aratat ca amanarea discutiilor pana in aprilie nu prezinta mare importanta. Si FMI a subliniat in documentul emis la incheierea vizitei ca mixul de politici macroeconomice a avut ca efect reducerea dezechilibrelor in economia romaneasca. Soliditatea acesteia ii permite sa nu mai fie atat de dependenta de umbrela institutiilor internationale ca in trecut. Totusi nu ar trebui ignorat faptul ca acelasi document mentioneaza ca „Romania ramane vulnerabila in fata socurilor externe” iar garantia pe care o ofera continuarea pana in septembrie a acordului cu FMI (nu numai prin accesul imediat la cele 4 miliarde euro) consideram ca nu ar trebui sa fie subestimata. Daca in general protectiile impotriva riscului functioneaza cand este liniste pe piata (si in consecinta e mai putin nevoie de ele) si se comporta mai putin bine in momentele de turbulenta, aceasta garantie pe care o acorda fondul este la fel de buna in orice moment. Iar in jurul nostru la ora actuala sunt destule surse de incertitudine care cresc valoarea acordului", explica Camil Apostul, economistul sef al Piraeus Bank

• Florian Libocor, economist sef al BRD-GSG: In plan principal Romania trebuie sa inceapa sa functioneze fara un acord efectiv de finantare externa

"Concluziile actualei runde de negocieri vizeaza anumite actiuni in plan secundar si amana actiunea din planul principal. Daca aceste concluzii conduc la un rezultat optim ramane de vazut.  In plan principal Romania trebuie sa inceapa sa functioneze fara un acord efectiv de finantare externa, cu toate ca sunt si puncte de vedere care argumenteaza favorabil necesitatea unui nou acord preventiv. Oricum, este cert ca mometul renuntarii la acordurile cu finantatorii externi trebuie sa fie foarte aproape dupa doua decenii de asistenta mai mult sau mai putin consecventa cu rezultate a caror consistenta a crescut lent dar a ajuns la un nivel confortabil chiar daca inca fragil. In acest caz este de retinut avansul in ceea ce priveste consolidarea fiscala si optimizarea pozitiei bugetare dar si fragilitatea veniturilor bugetare ca urmare a colectarii anevoioase si insuficiente.   
 
In plan secundar am observat a) - amanarea restructurarii CEH si CEO precum, b) - amanarea liberalizarii pretului la gaze (pentru consumatorii casnici si CET-urile care ii deservesc) si c) - acceptul privind reducerea rezervei valutare aflata la dispozitia executivului (buffer-ul valutar) de la 7 miliarde euro la circa jumatate (in luni de functionare, de la 6 la 3).
a.       Amanarea restructurarii CEH si CEO poate fi explicata atat prin intentia de a rezolva problema printr-o solutie proprie, neimpusa cat si prin intentia de a nu genera un soc in regiune ca urmare a reducerii gradului de ocupare a fortei de munca si cresterea costurilor cu protectia sociala. Pe de alta parte, problema celor doua companii persista de mai multa vreme si nerezolvarea ei va conduce inevitabil la ceea ce se doreste a se evita, doar ca undeva in viitor.
  
b.      Acele preturi care inca au ramas in regim de administrare (reglementat) ne pot fi de mare ajutor in perioada care urmeaza. Inclin sa cred ca discutia asupra acestui subiect ar putea fi mai fructuoasa in partea a doua a anului. Ceea ce acum este un dezavantaj se poate trasforma in avantaj.

c.       Reducerea buffer-ului nu este neaparat un pas de facut. Este bine ca exista un accept pentru a fi facut dar nu cred ca ar fi bine sa fie facut acest pas neaparat. Dat fiind contextul extern cu precadere, perioada de securizare nu ar fi bine sa scada.

Este constructiva aprecierea expertilor FMI de a incuraja solutionarea bilaterala a problemei creditelor in CHF. Solutia se poate gasi in prima instanta prin dialog si negociere intre banca si client.                                                      
Cred ca in cateva luni pot aparea informatii foarte folositoare atat pentru a intelege actualele concluzii cat si pentru o discutie viitoare mai articulata cu delegatia FMI", crede Florian Libocor, economist sef al BRD-GSG