"Din cele 75.000 de credite in franci elvetieni, doar 5 credite sunt date de BRD. Eu sunt de acord cu Guvernatorul BNR Mugur Isarescu care a recomandat negocierea directa client-banca, asa cum sunt de acord si cu premierul Ponta care a spus ca fiecare parte trebuie sa isi asume responsabilitatile. Nu sunt sigur ca toti cei 75.000 de debitori in franci au fost corect informati de banci cu privire la riscurile care se expun. Eu m-am uitat prin dosarele celor cinci clienti si ma intrebam daca noi i-am informat corect in momentul in care au luat aceste credite- asta face parte din etica profesiei de bancher, face parte din bunul simt al profesiei noastre. Sincer, nu sunt atat de sigur ca ei au fost bine informati. Au facut imprumuturi in franci pentru ca erau avantajati la rata. O sa le propunem o conversie in lei, daca accepta, la cursul de dinainte de de decizia Bancii Nationale a Elvetiei si mi se pare o pozitie onesta", a declarat joi Philippe Lhotte, presedintele BRD la o intrebare adresata de HotNews.ro cu ocazia unei conferinte de presa. Lhotte a acordat HotNews.ro un interviu pe tema creditelor in franci, a legii insolventei, dar si a creditului luat de Elena Udrea sau de implicarea in finantarea Galei Bute.

Philippe Lhotte, inca PDG al BRDFoto: Hotnews

"Acest subiect (al creditelor in franci-n.red) face prima pagina a stirilor in ultimele saptamani si am senzatia ca toste interventiile pe aceasta tema au contribuit doar la a-l complica. Am sa incerc sa va explic in cateva minute aceasta tema desi subiectul este, repet, complex", a spus joi, Lhotte, PDG al BRD.

"Bancherii sunt responsabili de faptul ca acest subiect a devenit atat de complicat. BRD face parte din sindicatul bancar numit CPBR. Acum cateva zile am avut o intalnire in cadrul CPBR, in cadrul careia acest sindicat a lansat o propunere putin confuza pe care noi am refuzat sa o validam. Propunerea viza conversia creditelor in franci elvetieni. Toata lumea se intreaba daca vom ramane sau nu in cadrul CPBR, dar nu aceasta este acum tema discutiilor. Problema generala a conversiei este diferita de cea a francilor elvetieni. Da, trebuie asigurat din partea sistemului bancar conversia unui credit dintr-o valuta in alta pentru ca societatea romaneasca este una deschisa in care lumea calatoreste, companiile exporta sau importa si prin urmare foloseste valute diferite. Persoanele care fac comert exterior cu zona euro e normal sa faca credite in euro. Sau persoanele fizice care lucreaza in strainatate si primesc salariul in euro si e normal si in cazul lor sa poata face credite in euro. Exista o Directiva Europeana care reglementeaza conversia creditelor si care va intra in vigoare la jumatatea anului viitor. Noi ne gandim sa aplicam deja aceasta directiva privind conversia.", mai spune seful celei de-a doua banci locale.

"Aceasta chestiune, adauga Lhotte, este clar diferita de problema francilor elvetieni. Foarte putini romani au venituri in franci si foarte putine companii romanesti au comert cu Elvetia. De aceea, sa dai credite in franci nu prea se justifica economic vorbind. Anumiti clienti care au luat credite in chf au beneficiat de dobanzi mai mici decat cele la euro sau lei. Dar acestia trebuiau informati cu privire la riscuri, iar cea care trebuia sa informeze clientul este chiar banca! Daca iti dau un credit in franci, clientul trebuie sa stie ca se va supune unui risc de schimb valutar. Asta face parte din etica profesiei de bancher, face parte din bunul simt al profesiei noastre.

Sunt 75.000 de clienti indatorati in franci si nu sunt sigur ca toti au fost avertizati de banci ca se vor supune riscului valutar", mai spune Lhotte.

In cazul BRD, din cele 75.000 de credite, doar 5 cazuri tin de BRD. "Eu sunt complet de acord cu BNR si cu dl Guvernator care a recomandat negocierea directa client-banca, asa cum sunt de acord si cu premierul Ponta care a spus ca fiecare parte trebuie sa isi asume responsabilitatile. Sunt de fapt doua pozitii complementare. Daca banca are o parte de raspundere pentru ca nu a informat suficient clientii, trebuie sa isi asume aceasta parte de raspundere. Eu m-am uitat prin dosarele celor cinci clienti si ma intrebam daca au fost bine informati de catre noi in momentul in care au luat aceste credite. Sincer, nu sunt atat de sigur ca au fost bine informati. Au facut imprumuturi in franci pentru ca erau avantajati la rata, dar nu sunt sigur ca au fost informati cu privire la fluctuatiile in timp ale francului si cu pericolele la care se expun. O sa le propunem o conversie in lei, daca accepta, la cursul de dinainte de de decizia Bancii Nationale a Elvetiei si mi se pare o pozitie onesta. Noi asta vom face la BRD, dar nu sugeram aceeasi solutie si celorlalte banci", explica seful BRD-GSG.

Cu privire la legea insolventei, Lhotte spune ca e necesara si binevenita, dar sa fie studiat cu mare atentie impactul potential asupra societatii.

"¬Suntem favorabili legii insolventei persoanelor fizice si avem nevoie de o astfel de lege. E nevoie insa de o lege de calitate care presupune sa alocam timpul necesar care sa ne ofere asigurari ca vom avea o lege buna care sa raspunda obiectivelor. Ea trebuie sa raspunda nevoilor cetateanilor romani si sa fie in favoarea lor. Ea nu trebuie sa fie un pretext pentru acei debitori de rea credinta care nu vor sa isi ramburseze creditele. Impactul legii asupra a societatii, a sistemului judiciar, astfel incat sa nu blocam acest sistem trebuie cu mare atentia analizat. Trebuie observate experientele altor tari in acest caz si sa vedem ce a functionat acolo si ce nu a functionat, iar apoi sa daptam acest proiect in mod precaut si cu multa atentie. ARB a depus eforturi bune in acest sens alaturi de BNR si cred ca exista un interes comun din partea comunitatii bancare si a cetatenilor cu privire la acest proiect. Acum cateva luni am fost mai ingrijorat intrucat aflasem ca era posibil ca acest proiect sa se voteze in mare graba, dar acum sunt convins ca el va fi analizat cu mare atentie", conchide Lhotte.

BRD a revenit pe profit anul trecut, de 43,2 milioane lei, dupa doi ani de pierderi. Profitul se datoreaza scaderii costului net al riscului cu 43% si a unui bun control al costurilor. In 2013, banca afisa o pierdere de 385 milioane lei.

Anul 2014 a marcat un punct de cotitura pentru BRD, in care banca a revenit pe profit reusind in acelasi timp sa isi imbunatateasca profilul de risc si eficienta operationala.

De asemenea, banca a reusit sa reduca rata creditelor neperfomante (de la 24,9% la sfarsitul anului 2013 la 20,3% la sfarsitul anului 2014) in principal datorita implementarii unei politici active de stergere si vanzare de creante, in acelasi timp imbunatatind gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (de la 69% la sfarsitul anului 2013 la 71% la sfarsitul anului 2014). Costul net al riscului a scazut cu 43% fata de anul 2013 cu evolutii favorabile pe ambele segmente, companii si persoane fizice.