In interiorul sau inafara zonei euro? Aceasta este intrebarea al carei raspuns ii desparte pe economistii romani. Unii spun ca viitorul Euroland nu este dintre cele mai fericite, in vreme ce altii sustin ca, odata ce ne-am angajat sa facem parte din Uniunea Europeana, la un moment dat va trebui sa adoptam si moneda Uniunii. Economistul sef al BNR, Valentin Lazea, spune ca a face parte dintr-o uniune monetara ar fi in avantajul Romaniei. "Iata ce ar fi fost statele membre ale SUA daca ar fi fost entitati de sine statatoare: unele state din Nord ar fi avut PIB-ul nominal la nivelul Libanului Uruguayului sau al Sri Lankai. Exista pe coasta de est si un stat-Carolina de Sud- care are PIB-ul cat al Romaniei- 180 de miliarde de lei. Asta ne arata ca daca nu ar fi fost membru al unei uniuni politice si monetare ar fi proiectat in lume capacitatea comerciala si economica a Libanului ,Uruguayului sau a Romaniei. Ideea initiala a fauritorilor Uniunii Europene era sa se ajunga la o uniune federala de state care sa multiplice puterea statelor membre", a explicat Lazea

sua_uniuneFoto: Hotnews

In opinia economistului sef al Bancii Centrale, exista si alte beneficii ale adoptarii euro difera de la stat la stat, in functie de o serie de factori. Daca judecam dupa marimea economiei, cu cat o economie este mai mica, cu atat beneficiile integrarii in lanturile de productie ale zonei euro sunt mai semnificative, iar costurile de restructurare sunt mai reduse. Dupa criteriul geostrategic, cu cat o economie este situata mai la est, cu atat costurile excluderii din zona euro cresc. Iar daca luam drept criteriu calitatea administratiei nationale observam ca, cu cat administratia nationala este mai slaba, cu atat beneficiile aderarii rapide la euro sunt vazute ca un factor compensator.

Cedarea prerogativelor nationale de politica monetara implica imposibilitatea ajustarilor nominale (de exemplu, prin deprecierea monedei in fata unui soc extern). In lipsa deprecierii externe, singurul mecanism de ajustare il constituie deprecierea interna, adica scaderea salariilor pana la un nivel compatibil cu recastigarea competitivitati externe, spune Lazea.

El a mai abordat si problema reformelor structurale, care in opinia sa implica urmatoarele elemente:

  • liberalizarea preturilor administrate trebuie incheiata inainte de intrarea in Mecanismul Cursului de Schimb-2 (asa cum au procedat toate statele-candidat). Altfel, se pun in pericol indeplinirea criteriului de inflatie si, respectiv, a criteriului stabilitatii cursului de schimb
  • reforma intreprinderilor de stat trebuie incheiata inainte de intrarea in MCS-2,  pentru a asigura incadrarea in criteriul deficitului bugetar (prin diminuarea subventiilor) si eliminarea pierderilor si arieratelor
  • o agricultura nerestructurata (cu terenuri faramitate, fara sisteme de irigatii si silozuri de depozitare, fara retele de colectare si transport) face aproape imposibila respectarea consecventa a criteriului de inflatie. In anii cu probleme climatice, cand preturile agro-alimentare cresc exponential, politica monetara ar trebui sa induca deflatie in toate sectoarele non-agricole, pentru respectarea tintei de inflatie.
  • reforma pensiilor trebuie sa continue, deoarece in prezent deficitul generat de pensii este mai mare decat deficitul bugetului consolidat
  • Accentul va trebui sa se mute dinspre competitivitate prin pret (salarii mici, preturi scazute ale gazelor, curs de schimb depreciat) inspre competitivitate non-pret (calitate, inovatie, service, livrare la timp, customizare) a produselor romanesti.

La sfarsitul anului 2013, PIB/locuitor in Romania (ajustat la Paritatea Puterii de Cumparare) reprezenta circa 50% din media Uniunii Europene. Tarile cele mai sarace care au fost primite pana in prezent in zona euro au fost Estonia (in 2011), cu un PIB/locuitor ajustat la PPC de 66% din media UE si Letonia (in 2014), cu un PIB/locuitor ajustat la PPC de 60% din media UE.

Este putin probabil ca zona euro sa-si deschida portile unui stat-candidat avand un PIB/locuitor mai mic decat nivelurile amintite, deoarece ar insemna sa creeze probleme mari atat siesi, cat si statului respectiv

Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, Romania ar trebui sa creasca, timp de zece ani, cu 2 la suta mai repede decat media Uniunii Europene.

De exemplu, cand UE isi va relua ritmul mediu de crestere de 1,5% pe an, Romania va trebui sa creasca sustenabil cu minimum 3,5% pe an.

Problema este aceea ca PIB potential in conditiile actuale, asa cum este determinat de factorii obiectivi care il compun (capital, forta de munca, productivitatea totala a factorilor) este de circa 2% pe an. PIB efectiv poate varia cu ᅡ 1% fata de PIB potential, in functie de anul agricol mai bun sau mai slab (Fig.9).

Politicile nominale (monetara, fiscala) pot stimula doar temporar o crestere a PIB peste potential. Pentru o crestere sustenabila, de durata, este nevoie de politici in sfera reala a economiei, care sa potenteze cei trei factori de productie mentionati.

Posibile solutii

In privinta capitalului, data fiind aversiunea la risc a pietelor, este putin probabil ca in urmatorii cativa ani nivelul ISD atrase sa creasca spectaculos, crede economistul sef al BNR. In schimb, Romania are la dispozitie pentru perioada 2014-2020 aproximativ 40 miliarde euro in fonduri europene totale (structurale plus agricultura). Conform unor estimari), atragerea a circa 60% din aceste fonduri, respectiv a aproximativ 4 miliarde euro/an, ar putea creste PIB potential cu circa 1,6 puncte procentuale, adica de la 2 la suta pe an la circa 3,5 la suta pe an.

Reducerea populatiei afecteaza PIB potential, chiar daca, paradoxal, contribuie la cresterea aritmetica a PIB/locuitor. Pe termen mediu si lung prevaleaza efectul negativ, deoarece un numar tot mai mic de salariati va trebui sa sustina un numar tot mai mare de pensionari. O posibila solutie este stimularea ramanerii in cadrul fortei de munca a persoanelor din categoria de varsta 65-74 de ani, care sunt capabile si dornice sa munceasca (nu printr-o crestere administrativa a varstei de pensionare, ci printr-o decizie liber consimtita). In cadrul Uniunii Europene, Romania are una dintre cele mai mici rate de participare a respectivei categorii de varsta.

Va trebui invinsa prejudecata ca orice varstnic ramas in campul muncii ocupa locul unui tanar. Aceasta logica, de tip sau/sau, este valabila in cadrul tarilor cu o forta de munca in crestere. Pentru tarile cu o forta de munca in scadere, precum Romania, logica care ar trebui sa prevaleze este cea de tip si/si, in sensul ca este nevoie de participarea atat a tinerilor, cat si a varstnicilor doritori sa lucreze

Sunt multe masuri ce pot fi luate pentru imbunatatirea productivitatii, dar cele mai multe sunt in sfera imbunatatirii educatiei. A se vedea in acest sens performantele Estoniei si Poloniei, care au facut din educatie cheia de bolta a procesului de convergenta.

Nu este normal ca profesorii din ciclul gimnazial si liceal sa caute o suplimentare a veniturilor prin industria meditatiilor private, care are un dublu dezavantaj: scade in mod deliberat calitatea actului didactic la cursuri si favorizeaza pe elevii cu situatia materiala mai buna.

Posibila solutie: cresterea semnificativa a salarizarii personalului didactic, dar numai in functie de gradul de promovabilitate al elevilor in treptele superioare de invatamant. Inlocuirea sistemului meditatiilor private cu un sistem al meditatiilor colective gratuite, dupa orele de curs, profesorii avand atat stimulentul (salarii marite),cat si penalizarea (promovabilitatea unui numar cat mai mare de elevi in treptele superioare de invatamant) necesare acestei schimbari

Nu este normal ca mediul rural, unde rezida circa 45 la suta din populatie, sa dea circa 1 la suta din totalul absolventilor de facultate.

Posibila solutie: facultatile de stat sa aloce, la admitere, o cota de 10 la suta din locurile gratuite absolventilor de liceu din mediul rural, selectionati in ordinea mediilor de absolvire. Acestia sa se angajeze in scris (impreuna cu co-garantori) ca la finalizarea studiilor universitare vor profesa in comuna natala un numar minim de ani, in caz contrar urmand sa ramburseze contravaloarea bursei primite.

Nu este normal ca studentii la cursurile de zi sa lucreze dimineata (facand, din acesta, principala ocupatie) si sa se ocupe de studii doar in subsidiar (si facultativ). Posibila solutie: prezenta la cursurile de zi trebuie sa redevina obligatorie. Studentii care nu isi pot permite efortul financiar trebuie sa beneficieze de una din urmatoarele alternative: credit bancar pentru studii (garantat impreuna cu co-garantori) sau posibilitatea intreruperii studiilor pe o durata determinata in scopul acumularii de resurse financiare, urmata de reluarea studiilor