Aproape in fiecare zi vedem la televizor cate un demnitar condamnat pentru fapte de coruptie. Auzim de mite de ordinul milioanelor de euro, de retrocedari supra-evaluate, pentru ca samsarii imobiliari impreuna cu functionari ai Statului sa-si umfle conturile bancare. Cat se da intr-un an spaga in Romania? Si cat obtii la fiecare leu dat spaga, in medie? HotNews.ro a adresat Directiei Nationale Anticoruptie o intrebare:"Care este nivelul total al sumelor banesti si cel al bunurilor date/primite sub forma infractiunilor asimilate coruptiei in intervalul ianuarie 2014-decembrie 2014, in dosarele instrumentate de DNA?". Raspunsul DNA te pune pe ganduri. Spaga e FOARTE rentabila in Romania. Si discutam doar de spaga DEPISTATA, nu de micile plicuri strecurate medicilor, sau ciocolata intinsa functionarului de la ghiseu ca sa iti elibereze mai repede un act.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • In anul 2014, DNA a emis 294 rechizitorii. "Beneficiile materiale create ca urmare a prejudiciilor se ridica anul trecut la 379,7 milioane de euro (1,6879 miliarde lei)", spun reprezentantii DNA. Din acesta, valoarea banilor sau bunurilor dobandite ca obiect al infractiunilor de coruptie este de 87,7 milioane lei, echivalentul a 19,7 milioane euro.  Notam in treacat ca fata de 2013 , aceasta din urma valoare e cu 133,24% mai mare decat in 2013.
  • Masuri asiguratorii in vederea confiscarii sau a repararii pagubei produse in urma coruptiei: 1,4779 miliarde lei, echivalentul a 332,5 milioane euro (1.174 milioane lei, echivalentul a 264 milioane euro in anul 2013).
  • Bunuri sechestrate efectiv in valoare de aproape 1 miliard lei (219,3 milioane euro).
  • Recuperat efectiv: 24,1 milioane lei, echivalentul a 5,4 milioane euro
  • Plata de despagubiri dispuse de instante: 1.403.057.822 lei, echivalentul a 315.676.961,25 euro, triplu fata de cea din anul precedent (439.588.478,72 lei, echivalentul a 99.476.913 euro, in 2013).
  • In anul 2014, prin hotararile judecatoresti pronuntate de instantele de judecata in dosarele DNA, statul roman avea de confiscat sau de recuperat sub forma despagubirilor civile suma totala de 317.806.326,67 Euro (reprezentand 287.623.486,22 euro despagubiri acordate unor autoritati de stat, plus 31.622.591,45 euro sume supuse confiscarii speciale, minus 1.439.751 euro suma recuperata in cursul procesului penal).
  • Instantele au hotarat restituirea sumelor de bani catre cei care au dat mita sau catre cumparatorii de influenta care s-au autodenuntat si care au acest beneficiu acordat de lege, alaturi de clauza de impunitate, in cuantum total de 4.041.103,54 lei, echivalentul a 909.216,47 euro (de 4.052.980,87 lei, echivalentul a 917.171,5euro, in anul 2013).

Repet, acestea sunt cifrele furnizate doar de DNA. Potrivit unor surse apropiate ANAF, mica coruptie mai adauga circa 40% din datele de mai sus.

  • Rentabilitatea medie a spagii e de aproape 1:20. Adica fiecare un leu dat spaga iti aduce 20 de lei in cont. Mai rentabil nici ca se poate!
  • Consecintele coruptiei

Cresterea taxelor si/sau a impozitelor

Sa luam cazul A. O firma care vrea sa castige contracte cu Statul. Da spaga 20% din contract. Daca contractul e de 10 milioane de euro, spaga e de doua milioane. Banii astia trebuie cumva recuperati, dar nu e o problema. Faci niste contracte cu rromii din Sintesti sau cu boschetarii (le dai si lor 100 de lei ca sa iti dea datele personale) si aia-i treaba! Dupa o jumatate de an, firma umfla contractul cu inca 5 milioane de euro. Reprezentantii Statului semneaza bucurosi anexa la contract. Numai ca banii vin de la buget, iar incasarile sunt anemice. Intrucat contractul e contract, el musai e de onorat. De unde bani?

Marim cu un punct procentual TVA, bagam o taxa pe stalp, gasim noi ceva. Firmele private, la randul lor, ca sa se mentina in piata, transfera costul impus de Stat in preturi. Brusc, domnul Ionescu observa ca dulapul pe care voia sa si-l cumpere pentru bucatarie, nu mai e 1500 de lei, ci 1700.

Firma da vina pe Stat, Statul da vina pe incasari, pe tintele convenite cu FMI, iar dl. Ionescu plateste.

Scumpirea tarifelor

Cazul B. Cazul legilor cu dedicatie. Aici avem o sumedenie de exemple. De la Ordonanta Guvernului privind infiintarea si functionarea ASF, care l-a dus pe Rusanu la puscarie. Daca Ordonanta ramanea in forma in care a fost data, supraveghetorii mai inchideau un ochi la mizeriile ASTRA sau Carpatica Asig, care pentru a se salva de la faliment, dadeau spagi si apoi urcau preturile, ca sa mai acopere din pierderile colosale. In final, domnul Ionescu s-ar fi trezit cu prima de asigurare marita, fara sa stie macar de ce. Digi24 a scris aici despre cateva exemple de legi cu dedicatie care ma scutesc de a mai adauga exemple.

Pilele politice costa si ele!

Cazul C. Interventii de a angaja pe pile. Fie ca sunt pile politice, fie ca sunt private, acest gen de coruptie genereaza nu doar pierderi financiare directe, ci in anumite cazuri chiar atentate la sanatatea publica. Va amintiti scandalul carnii stricate? Cativa proprietari de abatoare dadeau spagi la sefii unor DSVSA-uri judetene (numiti politic) pentru a li se trece cu vederea faptul ca vindeau carne expirata. Dincolo de spaga in sine, aici apar si costuri indirecte, cu spitalizarea celor care au consumat carne expirata.

Sau, la fel sunt unele numiri ale reprezentantilor Statului in diverse CA-uri. Oameni fara nicio pregatire in domeniu, a carei simpla treaba e sa isi ia salariile uriase si bonusurile, incercand sa nu faca nimic. Sa ramana neperformanti, dar cat mai discret cu putinta. .Mai tineti minte cazul sefului CJ Mehedinti. DNA a precizat ca el si cu seful Politiei au intervenit pentru a influenta "numiri si mentineri in functii de conducere la unele institutii publice sau numiri ale unor apropiati in functii de conducere". Acestia ar fi intervenit si pentru aprobarea scoaterii din domeniul public si concesionarea catre apropiati la un pret "convenabil", de suprafete de teren intravilan situate in centrul municipiului Orsova, in conditiile in care erau inscrise in cartea funciara a localitatii Orsova ca apartinand domeniului public al statului roman si astfel nu puteau fi trecute in domeniul privat si nici concesionate, a mai aratat DNA. Toate acestea sunt costuri viitoare pentru domnul Ionescu, sa fim bine intelesi.

Vin apoi cazurile de mica coruptie.

  • Inspectorul care vine sa iti controleze firma si care iti gaseste el ceva, daca nu esti suficient de "atent". Este asa numita coruptie "mica". De la politistul de la rutiera la inspectorul de la Mediu, Fisc sau alta agentie guvernamentala (care s-a trezit cu salariul taiat de Boc si care are de tinut copilul la facultate, basca ratele la banca samd), toti ar vrea ceva. Firmele de la care luasera pana acum au dat faliment sau au iesit din piata, drept pentru care se re-orienteaza si ei. La fel de mica e si coruptia din spitale, din diferitele birouri ale functionarilor de stat sau chiar din banci
  • Privatizarile, dar aici s-a cam incheiat pentru ca nu prea mai ai ce privatiza. Coruptia prin micsorarea veniturilor, adica. Vinzi o mare firma de stat iar in contract te multumesti cu incasari mult mai mici decat ai putea obtine in mod normal. Vanzatorul isi ia partea lui si e multumit. Statul incaseaza bani mai putini, dar cui naibii ii mai pasa? Exemple de privatizari nereusite se pot da cu duiumul, nici nu stiu la care sa ma opresc. Vezi cazurile ALRO, Rodipet, SNTR.

In fine, acestea sunt doar cateva situatii ipotetice care impreuna fac ca cel putin 24% din impozitelepe care le platesti statului sa mearga direct si fara oprire in buzunarele celor corupti. Un leu din patru, cam atat e "taxa" coruptiei in Romania. P.S. Nu mai vorbesc despre o alta forma de coruptie: trecerea falimentului unor firme in contul statului. Si asta iti ia bani din buzunar, fara sa simti. Bancorex, FNI, si toate celelalte banci care s-au prabusit in Romania si care au "costat" cateva zeci de miliarde de dolari.

Una peste alta, raspunsul transmis HotNews de catre DNA este mai mult decat graitor. Discutam azi la pranz in redactie cu ce sa compar "gaura" anuala a celor 400 de milioane de euro, cu ce s-o compar. Unii spuneau s-o compar cu PIB-ul, altii cu veniturile din buget sau cu rezervele BNR (ca sa aveti o idee cat reprezinta din fiecare). Pana la urma n-am mai comparat-o cu nimic. Oricum, e o suma de 400 de ori mai mica decat cea care apare in cele mai frumoase vise ale celor care viseaza milionul de euro. Si asta ar trebui sa spuna tot.