In lume sunt mii de orase abandonate, fie ca urmare a unor lupte, fie ca urmare a depopularii naturale. Aveti aici o lista cu cateva dintre aceste oras-fantoma din Europa pana in Malaezia. Din pacate, pe aceasta lista s-ar putea sa intre si cateva localitati din Romania, unde situatia demografica e grav deteriorata. In localitatea Bunila din Hunedoara de pilda, exista un singur copil cu varsta de pana la 4 ani. Din cei circa 300 de locuitori, jumatate au peste 60 de ani. In Ceru-Bacainti, judetul Alba sunt doar patru copii care au mai putin de patru ani. La fel ca in Batrana (tot in Hunedoara). ​Vezi in atasament populatia Romaniei pe grupe de varsta si pe localitati. Datele sunt furnizate de Statistica.

Mai jos aveti localitatile cu mai putin de 20 de copii cu vartsa de pana in 4 ani, adica cele in care regenerarea populatiei va avea in viitor cel mai mult de suferit, daca lucrurile continua sa evolueze la fel ca pana acum.

In 350 de localitati, populatia de peste 45 de ani o depaseste pe cea in varsta de sub 45 de ani (luand in calcul o medie de viata de 90 de ani), existand cateva cazuri in care populatia de peste 60 de ani ajunge la 60% din total populatie.

  • Localitatile cu ponderea cea mai ridicata a batranilor in totalul locuitorilor sunt : BUNILA- Hunedoara, PARDOSI- Buzau, RIMET- Alba,  GOGOSU- Dolj, MARGARITESTI- Buzau, OCOLIS- Alba, SAELELE- Teleorman, FANTANELE- Teleorman, BREBU NOU-Caras Severin, UDA-CLOCOCIOV- Teleorman, PRISTOL-Mehedinti, MOGOS-Alba, TATULESTI-Olt, BLAJENI-Hunedoara

Romania se confrunta cu un accentuat fenomen de imbatranire demografica. La acesta, se adauga si fenomenul de emigrare, ambele cauzand o scadere consistenta a locuitorilor. Ganditi-va ca, fata de ianuarie 2003, in ianuarie 2014 populatia rezidenta a Romaniei scazuse cu 1,7 milioane persoane.

Principala cauza a imbatranirii populatiei este evident, scaderea natalitatii. Oamenii au alte griji sau alte prioritati decat aceea de a face copii, iar asta se resimte la nivelul intregii populatii. In paralel avem de-a face cu cresterea sperantei de viata care duce la cresterea numarului batranilor.

Intr-o societate, tinerii de pana in 40 de ani sunt cei care consuma si "arunca" bani pe componentele cosului de consum. Batranii sunt mai putin cheltuitori (prefera sa economiseasca sau au pur si simplu pensii mici si isi cumpara doar strictul necesar), la fel ca si somerii. Cu cat o tara are o populatie mai imbatranita, cu atat pericolul unei inflatii ridicate este mai mic.

Pana la varsta de 53 ani, numarul barbatilor e mai mare decat numarul femeilor. Dupa 53 de ani, numarul femeilor il depaseste pe cel al barbatilor. De remarcat ca aceasta varsta, de inflexiune a raportului dintre numarul barbatilor si cel al femeilor, este in crestere. La 1 ianuarie 2012 si 2013 raportul se schimba mai devreme, la varsta de 51 ani.

Contingentul feminin fertil (15-49 ani) a fost anul trecut de 4,67 milioane de persoane- in scadere cu 53.000 de femei.

  • Efectul numarul 1 al imbatranirii:  Multi romani nu fac copii pentru ca situatia economica a lor e dificila. In acest fel populatia imbatraneste, cheltuielile sociale ale Statului sunt tot mai mari, veniturile sunt mai putine (forta de munca scade), iar pentru a acoperi aceasta diferenta e nevoie de bani. Iar banii asta suplimentari vin din taxe suplimentare sau dintr-un cuantum mai mare al actualelor taxe. In consecinta, situatia economica se inrautateste iar cuplurile noi (si cele existente) vor amana si mai motivati conceperea unui copil.
  •  Efectul numarul 2:  Pe termen mediu si lung, forta de munca scade, pentru ca vor intra in campul muncii tot mai putini romani. Asta va duce  la o presiune salariala asupra angajatorilor, intrucat angajati tot mai putini inseamna ca acestia se vor "vinde" mai scump. De regula, salariile mai mari provocate in acest fel (fara crestere de productivitate) se duc in preturi de vanzare mai mari. Preturi mai mari inseamna inflatie. Inflatie inseamna dobanzi de politica monetara mai mari. De aici, scumpirea si a dobanzilor la credite de catre banci. (Sigur, scenariul este simplificat la maxim, dar grosso modo acesta este mecanismul de transmisie in economie a imbatranirii populatiei).
  •  Efectul numarul 3: Cresterea varstei de pensionare ar putea fi o solutie pentru imbatranirea populatiei. Incolo ne indreptam, asta e clar. Dar nici asta nu rezolva problema de fond. Efectul cresterii varstei de pensionare va fi resimtit diferit, in functie de venitul fiecaruia. Cei cu venit mai ridicat care au reusit sa puna niste bani deoparte vor fi mai putin afectati decat cei care sunt platiti prost si care vor fi nevoiti sa ramana in campul muncii pentru ca nu-si permit sa se pensioneze. Iar acestia din urma vor avea de facut fata unor cheltuieli de sanatate mai mari probabil (supra-solicitand organismul accelerezi vulnerabilitatile biologice)
  •  Efectul numarul 4: E drept ca o crestere a numarului de pensionari va duce la formarea si dezvoltarea unui business in zona bunurilor si serviciilor legate de persoanele in varsta (de exemplu, case de batrani, servicii de asistenta samd). Asta e si o idee de afaceri, ca sa fiu mai exact.
  •  Efectul numarul 5: Imbatranirea populatiei inseamna alocarea unor sume mai mari de bani pentru asistenta sociala si pensii, ceea ce ar putea amputa din sumele destinate altor investitii ale Statului. Adica rate mai mici de crestere economica, cu ttot ce inseamna asta pentru cercul vicios pe care ne aflam.

Indicatorii de dependenta demografica evidentiaza tendinta de impovarare a populatiei in varsta de munca, prin cresterea procentuala a populatiei neproductive, dependente. Aceasta tendinta ar putea reprezenta un fenomen pozitiv daca grupa de varsta 0-14 ani ar fi cea generatoare de crestere. Cresterea raportului de dependenta demografica, alaturi de cresterea varstei medii si a celei mediane, probeaza tendinta de imbatranire accentuata a populatiei rezidente a Romaniei.

Mai jos, raportul dintre numarul copiilor sub 14 ani si cel de peste 60 de ani.

Efectele demografice si economice se vor resimti in timp si vor atrage schimbari la nivelul populatiei scolare, a celei de varsta fertila ori a celei in varsta de munca.

Ca sa nu mai spunem ca, in numai 2 ani, indicele de imbatranire a populatiei a crescut cu aproape 5 puncte procentuale (de la 101,8 in 2012 la 106,7 persoane varstnice la 100 persoane tinere in 2014). Daca nu se intervine cu politici pro-nataliste, in 10 ani vom regreta mult si vom achita si mai mult nota de plata.