Care e judetul din care prefera sa se mute cei mai multi romani? Dar cel cu salariul cel mai mare (exceptie facand Capitala)? Stiai ca in Vaslui, somajul e 11,2. in vreme ce in Timis e de numai 1,6%? HotNews.ro a realizat zece asemenea clasamente economice, in functie de urmatoarele criterii: cei mai multi pensionari, cele mai mari salarii medii nete, judetele cu cele mai mari importuri si respectiv importuri, cele cu sporul natural cel mai scazut (respectiv, ridicat), judetele care atrag cei mai multi turisti, dar si cele in care lucreaza cei mai multi oameni. O minima radiografie economica judeteana, daca nu e prea mult spus.
1. Vaslui, campionul somajului in Romania. La polul opus, Timis si Ilfov
In ianuarie 2015 rata somajului in forma ajustata sezonier a fost de 6,5%, in scadere cu 0,1 puncte procentuale fata de luna precedenta, a transmis Statistica. Cu toate acestea, diferentele intre judetele tarii sunt uriase. Mai jos, somajul pe judete. Dati click pe imagine pentru a o mari.
Capitala, Ilfovul si zona de Vest -Arad si Timis, sunt judetele in care avem un somaj foarte redus- 1,6-2,8%. In top 5 intra dealtfel si Clujul. La polul opus, Vaslui are o rata a somajului de peste 11%. In clubul celor cu peste 9% somaj mai intalnim Dolj, Galati, Buzau, Mehedinti si Teleorman. Interesant este ca aceste judete cu somaj foarte ridicat, nu figureaza in topul celor din care se pleaca.
2. Plecari cu resedinta din localitate
Bine, cel mai mult se pleaca din Capitala. Aici avem inregistrati si pe cei care se stabilesc in comunele de pe langa Bucuresti, acestea figurand in Ilfov (care e pe ultimul loc din punct de vedere al parasirii resedintei). Dati click pe imagine pentru a o mari.
Scotand Capitala din ecuatie, Prahova, Arges, Bihorul si Suceava sunt judetele cu cele mai multe "iesiri" de personal. La polul celalalt avem Ilfov, Giurgiu, Tulcea, Covasna si Braila, judetele cele mai stabile din acest punct de vedere, chiar daca situatia economica (exceptie facand Ilfovul) nu este dintre cele mai ademenitoare.
3. Care este cel mai "exportator" judet, altul decat Bucuresti?
Dati click pe imagine pentru a o mari.
Evident, Arges, unde productia auto sustine modelul economiei bazate pe exporturi. Urmeaza Timis, Arad, Constanta si Brasov. la polul opus, avem Dolj, Mehedinti, Gorj, Suceava si (iar) Giurgiu. Cat priveste importatorii, Ilfov, Timis, Arges si Constanta conduc in top. Cei mai modesti importatori ii gasim in Giurgiu, Gorj, Mehedinti, Vaslui.
4. Cine atrage cel mai multi turisti?
Capitala, si nu e vorba de turismul de placere, cat de cel de business, datorat conferintelor, intalnirilor de afaceri samd. Dupa Bucuresti, urmeaza Constanta, Brasov, Mures si Prahova.
Dati click pe imagine pentru a o mari.
La polul opus, se afla Teleorman, Calarasi, Giurgiu, Salaj si Vaslui. Cele care atrag cei mai putini turisti nu inseamna ca nu dispun de atractii turistice, ci poate gestioneaza o infrastructura turistica precara. Asta v-o spune unul care a batut tara in lung si in lat si am vazut zone intregi considerate turistice, unde nu aveai un hotel la care sa tragi seara. Ma refer la zona Vulcanilor Noroiosi, dar nu ma rezum doar la aceasta zona.
5. Salariile, marea problema
Nu cred ca se mira nimeni afland ca Bucuresti si Ilfov asigura cele mai ridicate recompense salariale in tara. Topul e urmat de Cluj,, Timis si Sibiu. La capatul opus, se afla Hrghita, Teleorman, Maramures, Vaslui, Suceava si Botosani. Ca idee, in Capitala salariul mediu net este mai mult decat dublu fata de Harghita.
6. Numarul de salariati din judete
In Bucuresti avem aproape 900.000 de salariati, in vreme ce in Giurgiu, putin peste 30.000. Discutam de contracte de munca inregistrate oficial. Cei care lucreaza la negru nu sunt numarati de Statistica.
Graficul e mai jos.
Timis, Cluj, Constanta si Prahova sunt urmatorii angajatori dupa Bucuresti. Cei mai putini salariati ii avem in Giurgiu, Mehedinti, Tulcea, Calarasi si Ialomita.
7. Numarul de pensionari si pensia medie
Numarul de pensionari ii aveti mai jos. Stiti povestea, dara vreti imaginea marita, dati click pe ea.
Pensia medie lunara o aveti mai jos (click pentru a mari imaginea):
Ce constatam? Prahova e judetul cu cei mai multi pensionari in plata. E urmat de Cluj, Dolj si Bihor.La capatul opus gasim Satu Mare si Tulcea, cu foarte putini pensionari. Cat priveste pensia medie, discrepantele raman. Capitala e ca de obicei in frunte, urmata in mod surprinzator de Hunedoara si de Brasov, Galati si Prahova.
E drept, cand ne uitam la numarul de pensionari, nu trebuie sa amintim faptul ca suntem o tara imbatranita, cu perspective destul de fragile din punctul de vedere al sustenabilitatii sistemului public de pensii. Uitati-va la sporul natural: niciun judet nu are spor natural pozitiv!
Ilfov, Harghita si Bistrita-Nasaud stau cat de cat bine. Dar ce ne facem cu Timis, Prahova si Bucuresti, unde situatia e dezastruoasa?
Concluzii:
1. Din punct de vedere economic, Romania e impartita in doua mari capitole fundamental separate: Capitala si restul tarii. Diferentele dintre ele sunt atat de mari incat e la fel de greu pentru Giurgiu sa realizeze convergenta economica cu Bucurestiul pe cat e de greu ca Romania in ansamblu sa realizeze convergenta cu Zona Euro
2. Datele de mai sus pot sugera la nivelul conducerii unor judete cateva directii strategice de dezvoltare. Daca as fi prefect de Giurgiu de pilda, m-as ingrijora vazand cat de prost sta judetul si as cauta sa atrag investitori, propunand proiecte prin care sa acord facilitati celor care angajeaza forta de munca.
3. E nevoie de o politica pro-natalista sau macar de cateva masuri fiscale concrete (deduceri fiscale in primul rand), daca vrem sa recuperam pagubele produse de o demografie dezastruoasa.
4. De asemenea, as merge pe masuri de stimulare a mobilitatii fortei de munca (din cate stiu au existat asemenea masuri care au avut efecte in cateva state- ma refer la gratuitatea navetei, trainingurisi specializari facute prin fonduri europene de catre angajatori privati samd)
5. Daca vrem sa incurajam o Romanie a exporturilor, sa ne uitam la judetele cu cele mai mici exporturi, sa vedem ce produc si sa ne intrebam daca ceea ce produc nu se cauta nicaieri in lume. Pentru ca de exporturi, adica de valuta care intra in tara depind foarte multe lucruri si in primul rand cursul de schimb la care aproape fiecare dintre noi isi plateste rata la banca.
0
1
