Ziua de 1 Mai a devenit cunoscuta in urma unor incidente violente produse la Chicago in 1886 si s-a transformat ulterior in Ziua Internationala a Muncii, reducerea normei orare zilnice de lucru aflandu-se la originea semnificatiei acestei sarbatori. In Romania, Ziua Muncii a fost sarbatorita pentru prima data in 1890, iar, in timpul comunismului, aceasta sarbatoare a fost marcata, ca si in alte tari comuniste, de manifestari propagandistice. Dupa revolutia din decembrie 1989, timp de mai multi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sarbatorita prin festivitati propagandistice, insa a fost marcata prin evenimente sociale, in aer liber. Printre tarile care sarbatoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numara si Germania, Belgia, Croatia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanti au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, insa, cea mai mare demonstratie a avut loc la Chicago, unde s-au intrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau in greva. Rezultatul a fost acela ca circa 35.000 de muncitori au castigat dreptul la ziua de munca de 8 ore, fara reducerea salariului.

In anul 1888, la intrunirea Federatiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca in ziua de 1 mai 1890 sa aiba loc manifestatii si greve, pentru reducerea zilei de munca de 8 ore. Iar in anul 1889, social-democratii afiliati la Internationala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai sa fie o zi internationala a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstratii in SUA, in majoritatea tarilor europene, in Chile, Peru si Cuba.

La scurt timp, Federatia Americana a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrand in schimb Labor Day ("Ziua Muncii"), anual, in prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmand aceasta data ca sarbatoare legala.

In alte tari insa, Ziua Muncii este marcata la nivel international pe 1 mai, dupa ce autoritatile au convenit cu sindicatele ca aceasta zi sa fie libera. Astfel, in majoritatea tarilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi libera.

68% din totalul populatiei rezidente a tarii sunt persoane in varsta de munca (15-64 ani). Din aceste persoane in varsta de munca, persoanele care sarbatoresc cu adevarat Ziua Muncii (cei care munceau efectiv) reprezentau 60,8%. Somerii sunt 4,6% din romanii in varsta de munca, iar 34,6% sunt persoane inactive.

Raportul de dependenta economica, exprimat prin numarul persoanelor care nu munceau (inactive sau in somaj) ce revin la 1000 persoane ocupate a fost de 1327 la mie, in usoara scadere comparativ cu trimestrul anterior (1256 la mie). Un nivel mai ridicat s-a inregistrat pentru femei (1742 la mie fata de 1009 la mie in cazul barbatilor) si pentru mediul rural (1372 la mie, comparativ cu 1290 la mie in mediul urban).

Populatia activa a fost de 9,172 milioane persoane, mai mult de jumatate 56,8% fiind barbati. Dintre persoanele active, 96,2% erau in varsta de munca 15-64 ani). Tinerii reprezentau 7,2% din populatia activa, mai mult de jumatate (60,2%) avand domiciliul in mediul rural.

Populatia ocupata cuprindea 8,5 milioane persoane, in scadere comparativ cu trimestrul anterior (-268.000 persoane). Dintre acestea 96,0% erau persoane ocupate in varsta de munca (15-64 ani).

• Analiza distributiei pe grupe de varsta a populatiei ocupate indica faptul ca ponderea cea mai mare este detinuta de persoanele in varsta de 35-44 ani (29,0%), urmate de cele din grupa 25-34 ani (24,1%). Tinerii au reprezentat 5,9% din populatia ocupata.

• Dupa nivelul de instruire se constata ca majoritatea populatiei ocupate (52,8%) erau absolventi ai invatamantului liceal si profesional. Ponderea persoanelor cu studii universitare a fost de 18,7% (din care 50,4% erau barbati), iar cea a persoanelor cu nivel de instruire gimnazial, primar si fara scoala absolvita era de 24,9%.

• Distributia populatiei ocupate dupa statutul profesional arata ca ponderea salariatilor (68,3%) este cea mai ridicata in totalul populatiei ocupate. Lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati reprezentau, in trimestrul IV 2014, 30,6% din populatia ocupata.