Consiliul Patronatelor Bancare din Romania a organizat marti o conferinta cu participarea unor membri de prim-rang ai sectorului financiar local. Motivul: lansarea unui studiu al Deloitte despre bancile din Romania, studiu coordonat de un fost executiv al celei mai mari banci locale (BCR)- Oana Petrescu. Foarte stufos si extrem de interesant, studiul rezuma erorile pe care bancile le-au facut in perioada crizei, punand insa accent pe solutii. Chiar daca apare tarziu, acest studiu le va fi cu siguranta extrem de util bancilor pentru a preveni erori similare in perioada urmatoare. Studiul il gasiti aici.
- Lectia 1. Transparenta ajuta.
Transparenta nu este o amenintare ci o conditie obligatorie pentru profitabilitate
Transparenta insuficienta a marjelor de dinainte de 2010 a dat nastere unei presiuni asupra bancilor, din partea autoritatilor de reglementare si a clientilor, pentru a reduce marjele - ducand la o corectie globala a marjelor aplicabile portofoliului existent cu peste 15% ca medie la nivelul sectorului. Reactionand la reglementarea pietei si la cererile clientilor, bancile au accelerat revizuirea aranjamentelor contractuale cu clientii pentru a se asigura de respectarea prevederilor Directivelor Europene referitoare la informare si transparenta si au implementat programe de perfectionare pentru personalul "front office" astfel incat acesta sa fie pregatit sa le ofere clientilor informatii clare si usor de inteles despre produsele si serviciile lor. Vezi si aici un articol lamuritor.
- Lectia 2. "Masura universala" nu este potrivita pentru toti
O cunostinta foarte apropiata- ruda de grad unu, s-a dus la o banca sa ia un credit. Desi avea in conturi (la alte banci) de zece ori suma solicitata pe credit, a fost respinsa. Motivul: activitatea firmei ei era interzisa la creditare, cu toate ca era pe profit si la zi cu toate taxele.
"Riscul si potentialul variaza in mare masura intre sectoare, regiuni si categorii socio-demografice. Dezvoltarea si bunastarea in Romania sunt foarte inegale pe segmente - clienti si regiuni - doar 12 centre urbane
generand crestere economica si 50% din populatie aflandu-se inca sub limita de subzistenta. In faza de expansiune, bancile din Romania au supraestimat viteza convergentei si au subestimat disparitatile structurale sociale si economice existente in Romania, ducand la investitii si alocari de fonduri disproportionate raportat
la potentialul economic pe regiuni, sectoare si categorii sociale. Drept urmare in ultimii cinci ani, bancile si-au ajustat semnificativ portofoliile, retele de sucursale si modelele de afaceri si servicii pentru a aborda eficient diferenta dintre nevoile si asteptarile clientilor, avand in vedere considerente geografice, socio-demografice si economice", se arata in Raport.
- Lectia 3. Forma nu creeaza substanta - nu imediat
Existenta legilor, regulamentelor si institutiilor armonizate formal nu garanteaza o infrastructura de afaceri eficienta. Ineficientele structurale la nivel national limiteaza eficacitatea initiativelor individuale.
In ultimii 5 ani, toate bancile din Romania s-au concentrat masiv, cu diferite niveluri de succes in functie de scala si structura de distributie, pe remedierea majoritatii ineficientelor individuale rezultate din investitii supradimensionate pana in 2008. Spre surprinderea lor, acest lucru nu a fost suficient.
Drept urmare, pentru a-si asigura rolul economic de alocare a resurselor catre activitati generatoare de
valoare in Romania, bancile trebuie sa acopere, in prezent, pe propria lor cheltuiala, lipsa de maturitate a pietei si slaba infrastructura publica in ceea ce priveste datele si studiile sectoriale, analizele si prognozele, digitalizarea informatiilor publice ￢ esentiale pentru a asigura o alocare eficienta a finantarii si o elaborare
adecvata a politicilor si interventiilor publice. In plus, pentru a deservi din nou pietele in mod corect, bancile trebuie sa se ocupe de o serie de ineficiente structurale la nivel national care, pentru a fi solutionate, necesita actiunea convergenta a tuturor partilor interesate, precum:
￢ absenta unei scale mari a pietei (din cauza bancarizarii scazute, concentrarii ridicate a cresterii si bunastarii si prevalentei economiei subterane);
￢ abuzuri in cazul corporatiilor cu privire la cazurile de insolventa si absenta legilor privind insolventa persoanelor private;
￢ povara administrativa excesiva, si
￢ un nivel scazut de coerenta si predictibilitate fiscala si legala.
Lectia 4. Consolidarea este cheia sustenabilitatii
In absenta scalei si a cresterii, consolidarea si reducerea investitiilor sunt esentiale pentru a asigura profitabilitatea si o alocare eficienta a capitalului. Situatia globala a pietei este dificila intrucat bancile
au ajuns la limita in ceea ce priveste reducerea infrastructurii fara sa le fie afectate operatiunile
principale. In acest context, pentru a crea forma si marimea necesare pentru supravietuire, alocarea
eficienta a capitalului si profitabilitatea adecvata, bancile trebuie sa ia decizii drastice cu privire la segmentele
de clienti si produsele care sunt sau nu esentiale in modelul lor de afaceri. Acest lucru duce la reducerea
investitiilor in activitatile secundare a caror finantare este costisitoare si la consolidarea pietelor si produselor
identificate ca fiind esentiale.
In consecinta, in concentrarea lor pe mai multe niveluri si pe o alocare mai eficienta a capitalului, actorii de
pe piata fie urmaresc in mod agresiv oportunitatile de achizitie pentru a-si consolida pozitia si a crea alte
economii de scala si a favoriza eficienta, fie adopta strategii de reducere sistematica a gradului de indatorare
implicand vanzarea portofoliilor neperformante sau a celor secundare.
- Lectia 5. Restructurarea si recuperarea rapida a datoriilor sunt conditii preliminare pentru dezvoltare si profitabilitate
In absenta unei cresteri solide si a unor mecanisme eficiente de recuperare a datoriilor, solutionarea cu intarziere a problemelor legate de creditele neperformante reprezinta o bariera nu numai impotriva profitabilitatii imediate, ci si a cresterii ulterioare. Ultimii ani au subliniat in mod clar efectul negativ al
deteriorarii calitatii activelor, care reprezinta principala povara asupra profitabilitatii. Din nefericire, in aceeasi
perioada s-a observat si o deteriorare mai accelerata a disciplinei de plata a societatilor, iar deteriorarea
din acest domeniu a generat o vulnerabilitate a stabilitatii financiare pentru toate segmentele. In ceea
ce priveste bancile, ￢solutionarea problemei creditelor neperformante tinde sa aiba loc mai lent decat se
doreste din cauza factorilor macroeconomici externi si a efectelor reputationale￢ (Initiativa Viena, 2012),
diminuand astfel capacitatea bancilor de a atrage capitalul de care au nevoie pentru a relua cresterea
si pentru a putea sa se ocupe in mod eficient de expunerea inrautatita.
Dupa mai multi ani de asteptare, fara succes, a redresarii cresterii economice si a ameliorarii eficientei institutionale, analistii, bancile, autoritatile de reglementare si guvernul au ajuns la concluzia comuna ca nivelul curent al creditelor neperformante (NPL) din Romania este principalul obstacol impotriva relansarii creditarii, luand in consecinta masuri ferme pentru o solutionare mai rapida ￢ atat in ceea ce priveste eliminarea din bilanturile bancilor cat si eforturile legislative si administrative de ameliorare a recuperarii datoriilor si a eficientei institutionale. In urma recomandarii bancii centrale si a rezultatelor analizelor calitative ale activelor bancilor mama, bancile din Romania au trecut la eliminari masive din bilant ale NPL mai vechi, reducand astfel cea mai ridicata rata a NPL din EC de la 21,9% in 2013 la aproximativ 14% la sfarsitul lui 2014 ￢ deschizand astfel calea spre crestere economica ￢ cu conditia ca apetitul pentru risc al indivizilor si interesele de participare rezultate ale fiecarei banci sa permita acest lucru.
- Lectia 6. Crediteaza afacerea, nu garantia
Garantiile colaterale nu sunt un inlocuitor pentru planurile solide de afaceri. Valoarea bunurilor nu
inlocuieste veniturile stabile. Aceasta lectie dureroasa a trebuit sa fie invatata de catre banci in urma unui numar mare de cazuri in care neregulile in evaluarea capacitatii de rambursare a ersoanelor sau ineficienta ipotezelor din planurile de afaceri ￢ si acordarea unei increderi prea mari garantiilor colaterale in detrimentul afacerii si fluxurilor de numerar ￢ au cauzat probleme grave in ceea ce priveste performanta si recuperarea creditelor. Din nefericire, aceasta este o lectie la fel de dureroasa atat pentru persoanele fizice, cat
si pentru cele juridice, care asista la injumatatirea valorii bunurilor lor si la deteriorarea pozitiei financiare globale intrucat nu pot mentine evolutia castigurilor personale sau comerciale la un nivel mai ridicat comparativ cu evolutia cheltuielilor aferente datoriilor.
- Lectia 7. Odata intrat in hora, trebuie sa joci
Practicile bancare solide pot imbunatati alocarea fondurilor catre partea generatoare de valoare a economiei, dar finantarea bancilor nu poate inlocui lipsa formarii de capital intern. Dat fiind masurile de restrictionare a capitalului bancilor romanesti dispuse de banca centrala in ultimii ani, bancile active din Romania beneficiaza de o pozitie patrimoniala solida, putand astfel sa continue sa finanteze economia, desi la nivel mai scazut, si statul. Ca urmare a efectului combinatiei dintre numarul mai scazut de proiecte viabile si evaluarile mai bune ale proiectelor, eficienta procesuluide alocare a fondurilor s-a ameliorat semnificativ, avand drept efect direct cresterea sustinerii sectoarelor cu perspective de crestere mai mari. Totusi, proiectele eligibile sunt rare si factorii de multiplicare sunt inca scazuti, bancile continuand sa fie obligate sa finanteze proiectele cu performante slabe din portofoliile lor in cadrul strategiei de reducere a riscurilor.
In ultimii ani bancile si-au imbunatatit semnificativ abilitatile si instrumentele de management ￢ fiind in prezent capabile sa adopte decizii eficiente privind alocarile de capital, bazate pe riscuri si gestionarea profitabilitatii (pe client, segment, produs, canal, etc.), pe care nu erau capabile sa le sustina intotdeauna in trecut. Totusi, data fiind formarea insuficienta de capital intern, nivelul scazut de concurenta din diferite sectoare si investitiile directe straine inca prudente, economia privata si pietele de capital nu au forta sa asigure componenta de capital necesara pentru lansarea unei cresteri sustenabile, limitand astfel serios cererea eligibila si accesul la finantarea bancii. Intrucat sistemul bancar din Romania dispune de un volum considerabil de lichiditati, stabilirea unor instrumente de garantare, a unor instrumente de partajare a riscurilor si unor datorii de tip mezanin bine concepute in cadrul fondurilor structurale si de coeziune UE ar putea asigura legatura atat de necesara intre finantarea de catre banci si proiectele viabile (dar insuficient capitalizate).
- Lectia 8. Finantare externa: Accelereaza cresterea, dar creeaza dependenta
Desi esentiala pentru crestere, in absenta unor economii interne si a unei formari de capital suficient, dependenta excesiva de finantarea externa creeaza un dezechilibru local semnificativ si o dependenta excesiva de pietele straine. Cresterea economica a Romaniei in perioada anterioara aderarii a fost cel mai putin dependenta din regiune in ceea ce priveste finantarea depozitelor, acest lucru fiind ilustrat de ponderea scazuta a pasivelor reprezentata de finantarea depozitelor (inca sub 60%, in pofida corectiei majore din urmatorii ani). Este un fapt extrem de ingrijorator, intrucat de la colapsul Lehman Brothers', lichiditatea si stabilitatea au fost gardienii fiecarei banci, de la cel mai mic actor local pana la institutia financiara globala.
Drept urmare, bancile romanesti au intreprins un proces semnificativ de reducere a gradului de indatorare,
reducand astfel dependenta de finantarea externa de la 22,1 miliarde EUR in 2008 la 14,9 miliarde EUR in 2014,
ceea ce le-a obligat sa faca o serie de alegeri dificile in legatura cu clientii si expunerile care nu corespundeau
riscului rezultat sau profilurilor de finantare. Desi efectele asupra economiei au fost diminuate semnificativ de
numarul aproape triplu de depozite din acea perioada (ca urmare a modificarilor de comportament si a diferitelor eforturi ale bancilor de a stimula economiile), intrucat economiile persoanelor fizice continua sa fie sub presiune, obtinerea de noi depozite continua sa fie dificila. In pofida reducerii semnificative a gradului de indatorare din ultimii ani, date fiind circumstantele, problema dependentei excesive de finantarea externa este partial nesolutionata.
- Lectia 9. Raportul credite - depozite: mai putin inseamna mai ... sustenabil
Cresterea dezechilibrata a creditelor comparativ cu economisirea interna limiteaza si mai mult cresterea
economica. Inainte de 2007, sectorul dispunea de lichiditati insemnate si bancile mama acordau finantari fara limite pentru a sustine nevoile de convergenta ale tarii. Aceasta situatie favorabila a facut posibila cresterea creditelor inregistrate intr-un ritm mai rapid decat cel al depozitelor, iar turbulenta financiara resimtita in 2008 a accelerat si mai mult aceasta tendinta astfel incat raportul credite/depozite a atins cel mai inalt nivel de 122% (date BCE), printre cele mai ridicate din regiune. Necesitatea unei ajustari in materie de finantare, combinata cu reducerea accelerata a gradului de indatorare din 2012 a determinat o corectie dramatica in ultimii ani; totusi, cresterea lenta a influentat in mod semnificativ cresterea creditarii, care continua sa fie mai lenta comparativ cu restul regiunii.
- Lectia 10. Credite in valuta: Ne pastram calmul si continuam?
Supraexpunerea la credite in valuta este unul dintre factorii generatori de niveluri ridicate ale creditelor
neperformante si turbulente de piata. Dupa cinci ani de crestere accelerata si de eforturi pentru sustinerea convergentei pana in 2008, avand preponderent la baza investitii directe straine care au alimentat consumul
intern si importurile, cei cinci ani de ajustare si stabilizare economica care au urmat, au fortat persoanele fizice,
societatile si bancile active din Romania sa isi reevalueze practicile de cheltuieli, modelele de afaceri si de finantare si sa identifice optiuni mai sanatoase si mai sustenabile pe termen lung. Pentru a face fata acestui mediu in schimbare, bancile si clientii acestora au trebuit sa se restructureze, sa se redimensioneze si sa se repozitioneze conform noilor niveluri de activitate economica si al disponibilitatii semnificativ mai scazute a fondurilor si capitalului la nivel international.
Totusi, dependenta puternica de finantarea externa in anii de crestere ramane o mostenire cu consecinte
negative pe termen lung atat pentru banci, cat si pentru clientii acestora. Creditele in valuta continua
sa reprezinte aproximativ 45% din totalul creditelor inregistrate in Romania, iar o tranzitie necontrolata a
expunerii de la valuta la RON ar putea avea consecinte nedorite dramatice asupra situatiei valutei straine a tarii
si asupra stabilitatii sectorului bancar. Volatilitatea cursurilor de schimb, combinata cu impactul reducerii continue a fortei de munca din Romania si cu supraindatorarea unei parti semnificative a populatiei, contribuie la cresterea surselor de ingrijorare ale clientilor si la tulburarea pietei, generand o presiune legislativa si administrativa suplimentara asupra bancilor. Pentru a remedia situatia, in ultimii 2 ani majoritatea bancilor
romanesti au intreprins noi eforturi de educare financiara si si-au schimbat in mare masura pozitia principala la
RON, sustinute, de asemenea, de noile reglementari ale bancii centrale din acest domeniu si de trecerea
programului guvernamental ￢Prima Casa￢, de asemenea, pe RON. In urma acestui impuls puternic din partea
bancilor de a trece creditarea in RON, limitele curente in valuta locala pentru noile credite sunt la cel mai scazut
nivel in randul tarilor omoloage din Europa Centrala. Desi situatia a fost adaptata pentru noile credite, acest
lucru nu rezolva problema portofoliului atat timp cat optiunile de refinantare sunt limitate eficient de corectia
serioasa a valorilor imobiliare dupa 2009.
0
0
