"Proiectul privind insolventa persoanelor fizice, cel care se va vota miercuri, este al meu. Vreau sa va spun ca eu l-am depus si tot eu personal mi l-am amendat. Am propus ca rambursarea sa nu se faca sub control judiciar ci in cadrul unei Comisii de Insolventa. Consider de asemenea un succes ca, desi FMI cerea un termen de restructurare de 3 ani, am reusit sa impun ca termen 5 ani cu posibilitatea de prelungire cu inca un an. Proiectul meu nu este nici pro-debitori nici pro-creditori, cum erau altele depuse in Parlament. Eu sunt de partea celor de buna-credinta. Pentru cei de rea-credinta am prevazut sanctiuni extrem de dure!", a spus luni deputatul PSD pentru HotNews.ro
Birchall a fost mandatata de PSD sa finalizeze proiectul privind insolventa persoanei fizice, ea facand apel la toti deputatii sa voteze propunerea sa legislativa, aratand ca acest proiect are sustinerea partenerilor europeni, a FMI si a Bancii Mondiale.
"Am stat singura fata in fata cu cei de la FMI- eu si cu dosarele mele privind aceasta lege- si pana la urma am reusit sa ma impun", a mai spus ea pentru HotNews.ro.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a inceput, in februarie, dezbaterea acestui proiect de lege, dar a fost oprita dupa ce reprezentantii FMI au trimis o scrisoare in care isi exprimau ingrijorarea in legatura cu implementarea prevederilor.
"Proiectul de lege beneficiaza inclusiv de sustinerea partenerilor europeni, in ultima perioada am avut o serie de intalniri cu reprezentantii celor trei directii generale din Comisia Europeana, ma refer la Directia de justitie, afaceri economice si financiare din Comisia Europeana si membrii delegatiei FMI si ai BM si am primit asigurari si toti au apreciat ca proiectul meu de lege este unul echilibrat si este foarte necesar si sustinut ca sa fie adoptat in Romania", a adaugat Birchall.
Ea a mai aratat ca forma actuala a proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice acorda preferinta planului de rambursare si nu lichidarii bunurilor sau executarilor silite. "Practic, debitorul poate sa propuna un plan de rambursare care se poate intinde pana la cinci ani de zile cu posibilitatea de prelungire cu inca un an de zile si sa nu fie pus in fata executarilor silite sau a lichidarii bunurilor, de asemenea se suspenda toate procedurile judiciare, se stopeaza orice acumulare de dobanzi sau penalitati dupa momentul initierii procedurii de insolventa, executarea silita este reglementata ca o masura care se aplica ca ultima solutie, se protejeaza persoanele fizice - debitorii de buna credinta", a precizat Birchall.
Comisia juridica a Camerei Deputatilor a dezbatut, la sfarsitul lunii ianuarie, articole ale proiectului de lege privind insolventa persoanelor fizice care precizeaza principiile si definitiile termenilor, deputatul PSD Ana Birchall, initiator al proiectului, si reprezentantii PNL acuzandu-se atunci de atacuri la persoana.
Deputatii din comisie au modificat titlul legii in procedura insolventei persoanelor fizice si au introdus mai multe principii de baza.
Astfel, aplicarea acestui proiect are la baza acordarea unei sanse debitorului de buna credinta de redresare a situatiei financiare prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor, sprijinirea iesirii din starea de supraindatorare a debitorului, inclusiv prin descarcarea de datorii, in conditiile legii, intr-un mod sistematic si rational, maximizarea gradului de recuperare a creantelor si a gradului de valorificare a activelor, atunci cand este cazul.
Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) apreciaza ca perioada de 60 de zile de la aprobarea legii pana la intrarea in vigoare a acesteia este prea scurta, solicitand un termen de 180 de zile cel putin (6 luni) pentru a se adapta infrastructura si pentru formarea profesionala a practicienilor in insolventa persoanelor fizice, mentioneaza agentia de presa.
Insolventa persoanelor fizice, aprobata tacit de senatori la finalul anului trecut
Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice a fost adoptat tacit de Senat in decembrie anul trecut. De asemenea, Executivul a avizat favorabil, in octombrie 2014, proiectul de act normativ initiat de deputatul Ana Birchall.
Aceasta a explicat recent ca principalele avantaje pe care proiectul de lege le aduce sunt urmatoarele:
- daca sunt executari silite incepute, acestea se suspenda odata cu declansarea procedurii de insolventa pentru persoanele fizice;
- se stopeaza acumularea de dobanzi si penalitati pentru intarzierea la plata;
- sunt protejate persoanele fizice, debitori de buna credinta;
- toate creantele devin lichide si exigibile;
- toate actele unilaterale ale debitorului (imputerniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte;
- se asigura un echilibru intre interesele debitorilor, persoane fizice, si cele ale creditorilor.
Proiectul de act normativ (in forma adoptata de Senat) ar urma sa se aplice persoanelor fizice care:
- au domiciliul permanent in Romania;
- bunurile sau sursa veniturilor se regasesc in Romania;
- nu actioneaza ca si persoane fizice autorizate la momentul solicitarii de declansare a procedurii de insolventa;
- nu au nicio datorie care rezulta din activitati comerciale desfasurate in nume propriu.
Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator Casa de Insolventa Transilvania (CITR), a declarat pentru Avocat.net ca prezentul proiect este, in acest stadiu, deficitar si contine mecanisme care necesita o definire si o conturare mai atenta.
"Insolventa persoanei fizice pare a reprezenta un avantaj legislativ pentru cel care intra sub protectia ei, datorita suspendarii executarilor silite asupra bunurilor acestuia si suspendarii acumularii de datorii. Acest proiect legislativ este insa insuficient dezvoltat, si risca sa cauzeze dificultati partilor implicate in procedura", a declarat recent Vasile Godinca-Herlea pentru AvocatNet.ro.
Totusi, exista obligatia persoanelor fizice de a declara pe propria raspundere motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la timp, continuat sursa citata.
Conform dispozitiilor aprobate de senatori, solicitarea insolventei va trebui transmisa de catre debitor impreuna cu urmatoarele documente:
- un raport al bunurilor proprietatea sa si a veniturilor disponibile, incluzand date referitoare la veniturile preconizate a fi obtinute in urmatorii cinci ani si informatii cu privire la veniturile sale din ultimii trei ani, precum si o situatie a datoriilor sale si detalii privind creditorii aferenti. Raportul va include, totodata, o declaratie conform careia continutul acestuia este corect si complet;
- o lista a bunurilor mobile si imobile cu o valoare individuala care depaseste suma de 1.000 lei, care au fost instrainate de catre debitor in decursul ultimilor patru ani;
- o declaratie pe propria raspundere in care sa explice motivele pentru care se afla in incapacitate de a-si achita datoriile la termenul scadent;
- o propunere de plan pentru rambursarea datoriilor care poate contine orice termeni de natura sa conduca la o indestulare cat mai adecvata a creantelor, luand in considerare creantele creditorilor, precum si bunurile, veniturile si circumstantele familiale ale debitorului. Planul va contine o explicatie cu privire la modalitatea si la masura in care garantiile sau alte drepturi ale creditorilor asupra bunurilor debitorului vor fi afectate de catre acesta.
- In plus, la solicitarea debitorului, creditorii ar putea fi obligati sa puna la dispozitia acestuia, pe propria cheltuiala, o declaratie scrisa privind creantele pe care le detin asupra lui, spre a-l ajuta in elaborarea raportului privind bunurile si veniturile sale, se precizeaza in proiectul de act normativ. In special, creditorii vor mentiona cuantumul creantelor cu defalcarea acestora in principal, dobanda si alte costuri aferente.
Bancherii au insa o alta opinie. "Inainte de orice alt comentariu trebuie subliniat faptul ca pana la a se incerca implementarea unui asemenea tip de legislatie e necesara lamurirea situatiei celorlalte initiative legislative aflate in promovare si dezbatere intensa in aceasta perioada electorala (conversia creditelor, modificarea Codului de Procedura Civila), sau a celor cu potentialul de a produce efecte contrare, cum ar fi Legea 193/2000 reactualizata in 2013 si a posibilelor consecinte ale acestora, astfel incat toate la un loc sa nu produca efecte extrem de adverse care sa dea peste cap intreg sistemul bancar din Romania.
In conditii normale, obiective, adoptarea unei forme de legislatie cu privire la insolventa unei persoane fizice, in masura in care va fi bine definit si reglementat, poate reprezenta un instrument de solutionare doar pentru unele cazuri extreme. Repetam: a unor cazuri extreme. Este nevoie ca legiuitorul sa gandeasca un mecanism nu doar de stingere a unei datorii fata de un creditor ci si un sistem de efecte viitoare clare si monitorizabile asupra bugetului de venituri si cheltuieli al persoanei care a trecut printr‐un faliment personal. O astfel de persoana trebuie sa aiba anumite restrictii viitoare cu privire la nivelul cheltuielilor pe care sa si le permita deoarece nu se poate concepe ca cineva va fi scutit de plata datoriei sale catre banca sau alt creditor, pe de o parte, iar pe de alta parte sa isi permita cheltuieli semnificative pe diverse alte produse si servicii.
O astfel de lege ar fi deci benefica doar in masura in care nu va incuraja lipsa de disciplina de rambursare in randul persoanelor fizice, ci dimpotriva, va determina aceste persoane sa isi gestioneze cat mai eficient bugetul de care dispun si sa isi faca o reala prioritizare a cheltuielilor si a nevoilor curente. Ca si concept, pana in prezent el nu a fost corect prezentat si nici mediatizat deoarece a fost «aruncat» in piata ca o solutie potential salvatoare pentru consumatorii care, mai mult sau mai putin, pe o durata mai lunga sau mai scurta de timp, se confunta cu unele dificultati financiare. De asemenea, a fost sustinut si prezentat ca o solutie buna de catre consumatorii care doreau sa isi mentina acelasi nivel de trai ca inainte de declansarea perioadei de criza cu toate ca nivelul general al veniturilor scazuse.", se arata intr-un comunicat al Patronatelor Bancare, remis HotNews.ro
Impactul aplicarii legii insolventei persoanelor fizice asupra portofoliilor de credite ale bancilor ajunge la 3,5 miliarde lei, potrivit unui calcul realizat de Asociatia Romana a Bancilor pe baza insolventelor persoanelor fizice la nivel european, a declarat presedintele executiv, Florin Danescu. "Pe o abordare europeana, pe calculul pe care l-am facut asupra insolventelor persoanelor fizice la nivel european, a reiesit o suma de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Adica europenii au in aceasta legislatie si filtre prin care limiteaza eventualele excese in folosirea acestei legi. Pun si responsabilitati pentru cei care beneficiaza de actul de insolventa, ai obligatii si limitari in viitor. In unele tari 5 ani, in altele 10 ani nu mai poti sa iei un credit daca ai trecut printr-un proces de insolventa", a afirmat Danescu la conferinta Mediafax Talks about Competition.
El a aratat ca, in calculul unui studiu de impact reies anumite migrari si din partea clientilor care nu au intirzieri la plata, dar care pot inregistra astfel de intarzieri, in eventualitatea unei insolvente, atragand atentia ca exista o perceptie gresita asupra insolventei, de relaxare financiara a persoanei aflate in procedura, cand de fapt restrictiile sunt mult mai aspre.
"Insolventa persoanelor fizice este perceputa intr-o buna masura si ca o relaxare si o usurare si o posibila reducere a debitelor catre banci, ceea ce este cu totul altfel. Aceasta masura a insolventei, ca in orice tara, este un instrument acut pentru persoanele fizice. Tot bugetul tau este controlat si hotarat de catre altcineva. Simplul fapt ca vrei sa mergi la teatru va fi decis de catre administratorul judiciar, pentru ca nu va fi considerata o cheltuiala de baza pentru familie", explica Danescu.
El considera ca perceptia potrivit careia insolventa va fi o usurare a sarcinii financiare a individului, va genera migrari din portofoliul celor care isi achita datoriile catre cei care nu mai platesc, asteptand "iminenta insolventa" a persoanelor fizice.
"Repet, pe o perceptie incorecta creata in timp. Asta inseamna ca duce la un impact asupra bancilor in portofoliile de credite. Costurile sunt foarte mari pentru banci si din punct de vedere logistic, informatic, bancile au nevoie de timp sa adapteze toate instrumentele, procedurile complexe, programele informatice", a mai spus Danescu.
3
25
