​Intre 2012 si 2014 s-au perindat la conducerea Finantelor ministri de stanga, de dreapta si/sau independenti. La finalul acestui text gasiti lista cu ei, activitatea lor fiind luata la purecat recent de Curtea de Conturi. In atasament aveti si Raportul Curtii, integral. Ideea e ca indiferent de culoarea politica a sefului Finantelor, toti au gandit pe termen scurt. Ca idee, daca la sfarsitul lui 2012, datoria publica/locuitor era de 2.700 de euro, astazi acelasi indicator e de 3.315 euro. Mai mult, cresterea datoriei publice a depasit nevoia de finantare a deficitului, ceea ce e inadmisibil. E ca si cum te-ai imprumuta (fara dobanda, sa zicem) cu 100 de lei de la un amic, iar la scadenta, ca sa-ti platesti datoria, ai mai imprumuta 110 lei, sa iti ramana si de-un mititel si-o bere. Te duci in jos cu datoria, dar avantajul Statului e ca ca nu plateste el, ci achiti tu nota in final.

Nicolae Vacaroiu, presedintele Curtii de ConturiFoto: AGERPRES

Concluziile Curtii de Conturi (conduse de Nicolae Vacaroiu)

1.Datoria publica a Romaniei a manifestat o tendinta de crestere continua, la 31.12.2014 ajungand la o valoare de 295,57 miliarde lei (65.94 miliarde euro), fata de nivelul inregistrat la 31.12.2012, respectiv de 240,84 miliarde lei (54.38 miliarde euro).

2. In perioada auditata datoria publica in euro pe locuitor a inregistrat o crestere semnificativa, astfel incat la data de 31.12.2014 era de 3.313,9 euro/locuitor fata de 2.705,6 euro/locuitor la data de 31.12.2012

3. Avand in vedere raportul dintre datoria publica si PIB, s-a observat majorarea volumului datoriei publice, de la o marime relativa de 40,4% din PIB in anul 2012 la 41,9% in anul 2013, pentru ca in anul 2014 sa ajunga la 44,1% cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale.

4. In aceeasi perioada, cresterea datoriei publice a depasit nevoia de finantare a deficitului.

5. Cu toate ca raportul dintre datoria publica guvernamentala si produsul intern brut se situeaza cu mult sub pragul de alerta prevazut in tratatul de la Maastricht, apreciem ca in conditiile mentinerii unui ritm de crestere al datoriei publice guvernamentale care devanseaza ritmul de crestere al economiei, riscul de solvabilitate va creste. Acesta constituie un motiv in plus pentru adoptarea unei conduite proactive, prin continuarea adoptarii de catre Guvern a masurilor de consolidare fiscala. Banca Nationala a Romaniei [Directia Stabilitate Financiara] subliniaza faptul ca procesul de consolidare fiscala trebuie sa plafoneze nivelul datoriei publice la ponderi de sub 40% din PIB.

6. Ca si in anii precedenti, in perioada 2012 - 2014 datoria publica guvernamentala interna a fost detinuta integral de sectorul bancar privat, creandu-se astfel un cerc vicios intre datoria publica si consolidarea bancara. Apreciem ca, in calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populatiei si ale societatilor comerciale, bancile detin o pozitie privilegiata pe piata. Intrucat acestea trebuie sa-si valorifice resursele, prin plasarea lor in titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur si plasamente in active fara risc.

7. Pentru perioada 2012 - 2014 se observa faptul ca in totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria publica guvernamentala interna contractata prin imprumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1 % in anul 2012 la 16,9% in anul 2014.

8. Avand in vedere atat riscul de schimb valutar care poate genera probleme majore, cat si necesitatea cresterii volumului exporturilor astfel incat sa fie asigurata valuta necesara pentru rambursarea datoriei publice guvernamentale interne, apreciem drept pozitiva strategia MFP de contractare a datoriei publice guvernamentale interne in moneda nationala.

9. In perioada analizata, nu a existat un echilibru intre imprumuturile cu ratadobanzii fixa si cele cu rata dobanzii variabila contractate de pe piata interna, asa cum era prevazut in strategiile de administrare a datoriei publice. Aceasta structura a datoriei publice guvernamentale interne genereaza mentinerea unui risc de rata a dobanzii.

10. In structura pe destinatii a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost detinuta de datoria contractata pentru finantarea deficitului bugetar si refinantarea datoriei publice. In concluzie, datoria publica guvernamentala interna directa a fost utilizata aproape in totalitate pentru finatarea deficitului bugetului de stat si refinantarea datoriei publice, finatarea de proiecte avand o pondere nesemnificativa de 0,1% din total datorie publica guvernamentala interna.

Apreciem ca politica de contractare a imprumuturilor de stat trebuie sa fie orientata catre efectuarea de cheltuieli productive si anume realizarea de investitii in resurse umane, in infrastructura, in cercetare, investitii in tehnologie si tehnica avansata si alte activitati benefice pe termen lung, care pot sa asigure in viitor atat rambursarea obligatiunilor emise si plata dobanzilor aferente, cat si dezvoltarea economiei in ansamblu.

11. Datoria publica guvernamentala externa contractata pentru finantarea de proiecte se situeaza la un nivel ingrijorator de scazut comparativ cu datoria publica guvernamentala externa contractata pentru sustinerea balantei de plati, consolidarea rezervei valutare, finantarea de deficit si refinantarea datoriei publice. Mai mult, in anul 2014 ponderea imprumuturilor externe contractate in scopul finantarii unor proiecte prioritare pentru economia romaneasca in total datorie publica guvernamentala externa a cunoscut cel mai mic nivel, respectiv de 23,0%.

12. Desi MFP a utilizat imprumuturile pentru asigurarea necesarului de finantare, avand in vedere minimizarea costurilor prin plata comisioanelor de neutilzare din bugetul de stat, urmare neefectuarii la timp a tragerilor din imprumuturile contractate si subimprumutate ordonatorilor principali de credite, pentru cinci imprumuturi in valoare de 2.570 milioane euro, Ministerul Finantelor Publice a platit comisioane in valoare de 11,5 milioane euro. Referitor la imprumuturile contractate de catre MFP ale caror scadente au fost stabilite in anul 2023 la data de 01.02, in anul 2024 la data de 01.02 si in anul 2032 la data de 01.03 si data de 15.05 precizam ca rambursarea sumelor de tip bullet ar putea creea un varf al datoriei publice.

13. In ceea ce priveste serviciul datoriei publice, se constata ca pentru perioada analizata acest indicator a avut o evolutie fluctuanta. Cel mai mare nivel al serviciului datoriei publice a fost atins in anul 2013, cand acesta a ajuns la o valoare de 68.710,3 milioane lei. Ritmul de crestere al serviciului datoriei publice a fost superior atat ritmului de crestere al PIB, cat si ritmului de crestere al cheltuielilor bugetului general consolidat ceea ce poate conduce la indatorarea excesiva a generatiilor viitoare.

14. De asemenea, mentionam faptul ca in anul 2024 statul roman are de rambursat suma totala de 2,75 miliarde Euro si 1 miliard USD, provenind din trei imprumuturi contractate sub forma de emisiuni de obligatiuni pe pietele externe de capital. I.

15. Ministerul Finantelor Publice nu monitorizeaza realizarea fizica a proiectelor de catre subimprumutati si nu coreleaza alocarea fondurilor (buget de stat si imprumut) in functie de realizarea proiectului.

16. La finele perioadei financiare 2007-2013 (conform calendarului multianual al bugetului Uniunii Europene) pentru a atrage 2.308 milioane lei necesari acoperirii deficitului bugetului de stat, statul roman s-a imprumutat in conditiile in care aceasta suma putea fi rambursata de cate Comisia Europeana din fonduri europene.

17. In perioada analizata, Guvernul a anulat datorii la fondul de risc in suma totala de 3.167,254 milioane lei, din care 1.829,885 milioane lei, reprezentand majorari deintarziere.

18. In perioada analizata 2012-2014, gradul de conformare a agentilor economici garantati /subimprumutati, prin plata voluntara la fondul de risc, a scazut vertiginos, de la 24% in anul 2012 ajungand la 6% in 2014. Acest trend descrescator determina o crestere a cheltuielilor bugetare, punand o amprenta negativa asupra deficitului bugetului de stat si asa destul de impovarat.

19. Desi a fost inclusa in strategia de administrare a datoriei publice, in scopul largirii bazei de investitori, sustinerii pietei titlurilor de stat si promovarii comportamentului de economisire pe termen lung, masura lansarii emisiunii titlurilor de stat adresate populatiei nu a fost pusa in practica pana la 31.12.2014.

20. In urma analizei, se poate concluziona ca in timp ce o parte din sumele trase din imprumuturile contractate de la bancile externe in perioada 2003-2011, pentru finantarea proiectelor de investitii, sunt utilizate la rambursarea imprumutului FMI din 2009 se diminueaza posibilitatea de crestere economica, prin realizarea investitiilor de catre ordonatorii de credite.

21. Bancile finantatoare au anulat in perioada 2012 - 2014 suma totala de 54,26 milioane euro si respectiv suma totala de 73,19 milioane dolari SUA aferente a 8 imprumuturi contractte de Romania prin Ministerul Finantelor Publice pentru finantarea unor proiecte.

22. Desi OUG 88/2013 privind adoptarea unor masuri fiscal bugetare prevede prioritizarea investitiilor, la nivelul MFP nu au fost dispuse masuri in vederea realizarii acestui obiectiv de o importanta vitala pentru dezvoltarea economiei.

Reamintim ca perioada controlata de Curtea de Conturi a vizat perioada 2012-2014, cand ministri de Finante au fost:

Bogdan Alexandru Drăgoi (apropiat al PDL) - 9 februarie 2012 - 27 aprilie 2012

Florin Georgescu (apropiat PSD, prim-viceguvernator BNR) - 7 mai 2012 - 21 decembrie 2012

Daniel Chițoiu(liberal) - 21 decembrie 2012 - 5 martie 2014

Ioana Petrescu (propusa de stanga, via Daniel Daianu) - 5 martie 2014 - 14 decembrie 2014

Darius Bogdan Vâlcov (PSD) - 14 decembrie 2014-15 martie 2015

Victor Viorel Ponta (fara comentarii)-15 martie-30 martie 2015 Interimar

Eugen Teodorovici (PSD)-30 martie 2015-Prezent