Mures, Vrancea si Gorj sunt judetele in care suprafetele padurilor au scazut cel mai mult fata de 2008. Muresul a inregistrat o scadere cu peste 5.000 de hectare de padure, in vreme ce in Vrancea s-au taiat peste 3.000 de hectareiar in Gorj, 2100 de hectare. Alba si Maramures sunt urmatoarele judete in topul taierilor de padure in intervalul 2008-2014, cu cate peste 1.000 de hectare in fiecare judet. Potrivit unui anunt facut miercuri de Institutul National de Statistica, suprafata fondului forestier la 31 decembrie 2014, comparativ cu aceeasi data a anului 2013, a inregistrat o crestere de aproximativ 0,1%. Aceasta crestere se datoreaza in principal unor reamenajari de pasuni impadurite si introducerii in fondul forestier a terenurilor degradate si a terenurilor neimpadurite, stabilite a fi impadurite.

Suprafata padurilor reprezinta 97,6% din fondul forestier national, se mai precizeaza in comunicatul INS. De asemenea, in anul 2014 volumul de masa lemnoasa recoltata a scazut cu 6,2% fata de anul 2013.

Suprafata parcursa cu taieri de regenerare a padurilor, efectuate in cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea padurii de la o generatie la alta, a inregistrat o scadere cu 6,8% fata de anul 2013. Din aceasta suprafata, taierile rase (suprafete de pe care s-a recoltat in totalitate masa lemnoasa) reprezinta 4,9%.

In anul 2014 s-au realizat lucrari de regenerare a padurilor pe o suprafata de 29505 ha, cu 12,3% mai mult fata de anul 2013.

Distributia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indica o concentrare intr-o proportie insemnata a acestuia in regiunile de dezvoltare CENTRU (19,3% din totalul fondului forestier) si NORD-EST (18,3%), urmate de regiunile de dezvoltare VEST (16,0%), NORD-VEST (15,1%), SUD-VEST-OLTENIA (12,4%), SUD-MUNTENIA (10,1%), SUD-EST (8,4%) si BUCURESTI-ILFOV (0,4%).

Cel mai mare volum de masa lemnoasa s-a recoltat in regiunea de dezvoltare NORD-EST (26,1% din totalul volumului de masa lemnoasa recoltata), urmata de regiunea de dezvoltare CENTRU (24,6%) si intr-o proportie mai mica de regiunile de dezvoltare VEST (12,4%), NORD-VEST (11,8%), SUD-MUNTENIA (9,8%), SUD-VEST OLTENIA (7,7%), SUD-EST (7,2%) si BUCURESTI-ILFOV (0,4%).

Cele mai mari suprafete pe care s-au realizat lucrari de regenerare a padurilor s-au inregistrat in regiunile de dezvoltare NORD-EST (25,5% din suprafata totala regenerata) si CENTRU (16,5%), urmate de regiunile de dezvoltare SUD-EST (16,1%), NORD-VEST (13,1%), VEST (11,9%), SUD-MUNTENIA (9,6%), SUD-VEST-OLTENIA (6,7%) si BUCURESTI-ILFOV (0,6%).